AM CITIT ACEASTĂ OPERA NAȚIONALĂ ÎN 1964,CARE M-A IMPRESIONAT ÎN MOD DEOSEBIT!. POATE CEI CE SUNT ADOLESCENȚI,AZI OR PĂZI ȚARA ȘI ACEASTĂ AVERE POPULARA A EI, INCLUSIV MIORIȚA ȘI CÎNTURILE EI, ȘI LE VOR DA URMAȘILOR, URMAȘILOR LOR! TOT ATUNCI AM VIZITAT-O CU DRAG!
Îmi place muzica de pe fundal și cum e recitată balada. După ce am auzit-o, încă o dată, a început să-mi pară iar rău de biata Ana și Manole și de copilul nenăscut... 😿
🌟 Vasile Alecsandri (n. 21 iulie1821,Bacău - 22 august 1890,Comuna Mircesti), a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Pseudonom :V. Mircesco Poreclă :Bardul de la Mircesti. Debutul ca scriitor a avut loc în anul 1840,in paginile,, Daciei Literare" fiind publicată nuvela,, Bucheti ". Opera lui Vasile Alecsandri este impresionantă. Pe lângă volumele de poezii (,, Pasteluri", ,, Doine și lăcrămioare"), în decursul vieții a mai scris nuvele-Balta Alba, O plimbare în munți, jurnale de călătorie, drame istorice - Cetatea Neamțului, Fântână Blanduziei, biografii, comedii - Rusalii , Chirița în provincie, poeme istorice, teatru, dar și pasteluri. Cu gratitudine, stimă și respect deosebit! 📖 📝 📚 📙🌹
Alecsandri nu a compus-o. Este parte a unui Corpus Mistic asa cum este biblia. Din care mai fac parte Toma Alui Mos, Miorița, Medeea din Elegia a IX din volumul Tristia al lui Publius Ovidius Naso. Poetul roman exilat la Chilia, zice Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae. Chilia este acum jumătate în Ucraina , jumătate în România, dar până la 1878 în Moldova. Tot Dimitrie Cantemir.il citează în Descriptio Moldaviae pe Nicolaus Sarnicius, care era de acord ca Chilia era vechea.Achileia unde emigrase tribul molos al epirotilor obligați să emigreze după războiul Troiei. Tribul.era co dus de Andromaca si Alexandru Macedon făcea o vizită strămoșilor sai molosi, relatată de secretarul sau Arrian în celebrul episod al aplecarii cu sulița a grâului din lunca Dunării.
Pe Argeş în jos, Pe un mal frumos, Negru-vodă trece Cu tovarăşi zece, Nouă meşteri mari, Calfe şi zidari, Şi Manole, zece, Care-i şi întrece. Merg cu toţi pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănăstire Şi de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaş Din fluier doinaş, Şi cum îl vedea Domnul îi zicea: „Mândre ciobănaş, Din fluier doinaş! Pe Argeş în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeş în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Şi neisprăvit La loc de grindiş, La verde-aluniş?” „Ba, doamne, am văzut Pe unde-am trecut Un zid părăsit Şi neisprăvit. Câinii cum îl văd, La el se repăd Şi latră-a pustiu Şi urlă-a morţiu.” Cât îl auzea, Domnu-nveselea Şi curând pleca, Spre zid apuca Cu nouă zidari, Nouă meşteri mari Şi Manole zece Care-i şi întrece. „Iată zidul meu! Aici aleg eu Loc de mănăstire Şi de pomenire. Deci voi, meşteri mari, Calfe şi zidari, Curând vă siliţi Lucrul de-l porniţi, Ca să-mi ridicaţi, Aici să-mi duraţi Mănăstire naltă Cum n-a mai fost altă, Că v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar în temelii!”
Meşterii grăbeau, Sforile-ntindeau, Locul măsurau, Şanţuri largi săpau, Şi mereu lucrau, Zidul ridicau, Dar orice lucra Noaptea se surpa! A doua zi iar, A treia zi iar, A patra zi iar Lucrau în zadar! Domnul se mira Ş-apoi îi mustra, Ş-apoi se-ncrunta Şi-i ameninţa Să-i puie de vii Chiar în temelii! Meşterii cei mari, Calfe şi zidari, Tremurau lucrând, Lucrau tremurând Zi lungă de vară Ziua pân-în seară, Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Şi un vis visa, Apoi se scula Ş-astfel cuvânta: „Nouă meşteri mari, Calfe şi zidari! Ştiţi ce am visat De când m-am culcat? O şoapta de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî În zid de-a zidi Cea-ntâi soţioară, Cea-ntâi surioară Care s-a ivi Mâini în zori de zi Aducând bucate La soţ ori la frate. Deci dacă vroiţi Ca să isprăviţi Sfânta mănăstire Pentru pomenire, Noi să ne-apucăm Cu toţi să jurăm Şi să ne legăm Taina s-o păstrăm: Ş-orice soţioară, Orice surioară Mâini în zori de zi Întâi s-a ivi, Pe ea s-o jertfim În zid s-o zidim!” Iată-n zori de zi Manea se trezi, Ş-apoi se sui Pe grad de nuiele Şi mai sus, pe schele, Şi-n câmp se uita, Drumul cerceta. Când, vai! Ce zărea? Cine că venea? Soţioara lui, Floarea câmpului! Ea s-apropia Şi îi aducea Prânz de mâncătură, Vin de băutură. Cât el o zărea, Inima-i sărea, În genunchi cădea Şi plângând zicea: „Dă, Doamne, pe lume O ploaie cu spume, Să facă pâraie, Să curgă şiroaie, Apele să crească, Mândra să-mi oprească, S-o oprească-n vale S-o-ntoarcă din cale! Domnul se-ndura, Ruga-i asculta, Norii aduna, Ceru-ntuneca Şi curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Şi umflă şiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Şi s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Şi iar se-nchina, Şi iar se ruga: „Suflă, Doamne-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munţii să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!” Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Şi sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munţii răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum şovăia Şi s-apropia Şi amar de ea, Iată c-ajungea!
🌟 Meșterul Manole este personajul principal al baladei populare Monastirea Argeșului. El este, potrivit legendei, cel care a proiectat și construit Mănăstirea Curtea de Argeș, pe vremea lui Negru Vodă. ,, Legenda Mănăstirii Argeșului "sau,, Legenda Meșterului Manole" este cunoscută în trei versiuni românești, culese și prelucrate de Vasile Alecsandri, Tudor Pamfil și Gheorghe Dem Teodorescu. Cu o temă asemănătoare este cunoscută și balada maghiara,, Soția zidarului Kelemen", redată în limba română în traducerea lui Petre Saitiș. Mulțumesc, prețuire și respect! 📝 📖 📚 📟 🌹
Vă mulțumesc d-le Lucian Dumbravă!Mesajul transmis de Mesterul Manole...este uneori prezent în viețile noastre Admirație şi respect pentru tot ce creati ın numele artei,ın numele frumosului... aşa, ne viețuim uneori şi cu lumina purtată de "Meşteri Manole,de Ane,de Negru Voda...ş.a. Chiar dacă uneori străluce ın tristețe...azi lumina poate fi tristă,mâine lumina poate fi veselă,aici pe paginile CZcams-ului... Vă doresc tot binele pe care vi-l doriți! 🌞🙏🏼🌹👏🌈
Din punctul meu de vedere, pot să vă informez că am vizitat aceia MONASTICE, aveam 14 ani, dar nu am uitat nimic. ..Acum că mi am adus aminte de. .., pot să precizez că este vorba de o divinitate care a inspirat pe cei nouă meșteri calfe și zidari. ...Acum înțeleg această baladă și misticismul ei. ... Dacă cineva are timp și curaj îl provoc să dezvăluim și să dăm lumii adevărul pe față. .
De ce căutau un zid părăsit? Cine erea ciobanul? Unde ereau zidurile căutate? Oare cine erea Manea? Oare de CE ALEGEA LOCURI CU ZIDURI PĂRĂSITE? LA FIECARE PROPOZIȚIE TREBUIE SĂ NE PUNEM CÂTE O ÎNTREBARE.
Se cauta un loc blestemat, pentru al sfinti si mantui. Ciobanul era un simplu localnic, un trecator, un personaj secundar. Zidurile cautate se presupune ca erau pe locul unde astazi este Monastirea. Daca a fost interzisa din literatura imi pare o prostie, este o balada atat de frumoasa, care prezinta o legenda trista a unui loc atat de frumos. Daca nu se cunoaste balada consider ca nu are rost sa vizitezi manastirea.
Pentru că, adesea, se trece numele celui care a cules și prelucrat poezia. Prin urmare, nu e atât de greșit să trecu numele acestuia, dat fiind faptul că și-a adus aportul ȘI la forma poeziei respective. Fiind vorba de poezii foarte cunoscute, cam știm cu toții că autorul formei de bază este necunoscut.
@@luciandumbrava Sa aveem pardon vorba lui nenea Iancu Caragiale or fatal ei de Romaneasca se duce de rapa . Corect se scrie “culeasa de Alecsandri”. “De” implica faptul ca el a scris o. :)
O prelucrare presupune o intervenție asupra textului de bază, prin urmare aparține anonimului și celui care a prelucrat-o. Și balada „Miorița” are mai multe variante și, implicit, mai mulți autori ai acelor variante. Desigur, știe toată lumea că ideea de bază aparține unui anonim. @@feliciageorgeson3607
Pe You Tube jos ,va spun serios,nu el a compus-o ,el doar a adus-o ,chiar din Albania,nu din Rominia.Chiar m-am suparat asa putin si cu Wikpedia deoarece povestea vine din Albania unde ,povestea e cu sute de ani mai veche.Am gasit-o undeva in Scoteri asa intimplator.
Nu cred că se știe cine a scris primul această idee versificată, și pe ce meleag. Vasile Alecsandri a preluat ideea și i-a dat valoare românească. Se pare că baza poveștii acesteia este găsită la multe popoare, la fel ca povestea potopului: „Acest obicei, al „Jertfei zidirii”, consemnat de etnografi pe spațiul românesc, este atestat în toate culturile și la toate popoarele în arealul european, îndeosebi la popoarele scandinave și la cele baltice, la popoarele din Peninsula Iberică, dar și la cele din Peninsula Balcanică” - Wikipedia
Minunat.
Vă mulțumesc.
AM CITIT ACEASTĂ OPERA NAȚIONALĂ ÎN 1964,CARE M-A IMPRESIONAT ÎN MOD DEOSEBIT!.
POATE CEI CE SUNT ADOLESCENȚI,AZI OR PĂZI ȚARA ȘI ACEASTĂ AVERE POPULARA A EI, INCLUSIV MIORIȚA ȘI CÎNTURILE EI, ȘI LE VOR DA URMAȘILOR, URMAȘILOR LOR!
TOT ATUNCI AM VIZITAT-O CU DRAG!
Să nădăjduim că așa va fi, că valorile românești vor dăinui prin copiii noștri.
Îmi place muzica de pe fundal și cum e recitată balada. După ce am auzit-o, încă o dată, a început să-mi pară iar rău de biata Ana și Manole și de copilul nenăscut... 😿
Într-adevăr, se rămâne cu o stare apăsătoare și... reflexivă, după o astfel de poezie.
😞
🌟 Vasile Alecsandri (n. 21 iulie1821,Bacău - 22 august 1890,Comuna Mircesti), a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Pseudonom :V. Mircesco
Poreclă :Bardul de la Mircesti.
Debutul ca scriitor a avut loc în anul 1840,in paginile,, Daciei Literare" fiind publicată nuvela,, Bucheti ". Opera lui Vasile Alecsandri este impresionantă. Pe lângă volumele de poezii (,, Pasteluri",
,, Doine și lăcrămioare"), în decursul vieții a mai scris nuvele-Balta Alba, O plimbare în munți, jurnale de călătorie, drame istorice - Cetatea Neamțului, Fântână Blanduziei, biografii, comedii - Rusalii , Chirița în provincie, poeme istorice, teatru, dar și pasteluri.
Cu gratitudine, stimă și respect deosebit! 📖 📝 📚 📙🌹
Pentru biografie - mulțumim mult!
Foarte puternica balada, mi-o făcut pielea gîscă
Una din cele mai frumoase poezii ale poetului Alecsandri
Alecsandri nu a compus-o. Este parte a unui Corpus Mistic asa cum este biblia. Din care mai fac parte Toma Alui Mos, Miorița, Medeea din Elegia a IX din volumul Tristia al lui Publius Ovidius Naso. Poetul roman exilat la Chilia, zice Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae. Chilia este acum jumătate în Ucraina , jumătate în România, dar până la 1878 în Moldova. Tot Dimitrie Cantemir.il citează în Descriptio Moldaviae pe Nicolaus Sarnicius, care era de acord ca Chilia era vechea.Achileia unde emigrase tribul molos al epirotilor obligați să emigreze după războiul Troiei. Tribul.era co dus de Andromaca si Alexandru Macedon făcea o vizită strămoșilor sai molosi, relatată de secretarul sau Arrian în celebrul episod al aplecarii cu sulița a grâului din lunca Dunării.
🌟 Felicitări pentru recitarea excepțională! 📙🙏🌹
Pe Argeş în jos,
Pe un mal frumos,
Negru-vodă trece
Cu tovarăşi zece,
Nouă meşteri mari,
Calfe şi zidari,
Şi Manole, zece,
Care-i şi întrece.
Merg cu toţi pe cale
Să aleagă-n vale
Loc de mănăstire
Şi de pomenire.
Iată, cum mergeau
Că-n drum ajungeau
Pe-un biet ciobănaş
Din fluier doinaş,
Şi cum îl vedea
Domnul îi zicea:
„Mândre ciobănaş,
Din fluier doinaş!
Pe Argeş în sus
Cu turma te-ai dus,
Pe Argeş în jos
Cu turma ai fost.
Nu cumva-ai văzut
Pe unde-ai trecut
Un zid părăsit
Şi neisprăvit
La loc de grindiş,
La verde-aluniş?”
„Ba, doamne, am văzut
Pe unde-am trecut
Un zid părăsit
Şi neisprăvit.
Câinii cum îl văd,
La el se repăd
Şi latră-a pustiu
Şi urlă-a morţiu.”
Cât îl auzea,
Domnu-nveselea
Şi curând pleca,
Spre zid apuca
Cu nouă zidari,
Nouă meşteri mari
Şi Manole zece
Care-i şi întrece.
„Iată zidul meu!
Aici aleg eu
Loc de mănăstire
Şi de pomenire.
Deci voi, meşteri mari,
Calfe şi zidari,
Curând vă siliţi
Lucrul de-l porniţi,
Ca să-mi ridicaţi,
Aici să-mi duraţi
Mănăstire naltă
Cum n-a mai fost altă,
Că v-oi da averi,
V-oi face boieri,
Iar de nu, apoi
V-oi zidi pe voi,
V-oi zidi de vii
Chiar în temelii!”
Meşterii grăbeau,
Sforile-ntindeau,
Locul măsurau,
Şanţuri largi săpau,
Şi mereu lucrau,
Zidul ridicau,
Dar orice lucra
Noaptea se surpa!
A doua zi iar,
A treia zi iar,
A patra zi iar
Lucrau în zadar!
Domnul se mira
Ş-apoi îi mustra,
Ş-apoi se-ncrunta
Şi-i ameninţa
Să-i puie de vii
Chiar în temelii!
Meşterii cei mari,
Calfe şi zidari,
Tremurau lucrând,
Lucrau tremurând
Zi lungă de vară
Ziua pân-în seară,
Iar Manole sta,
Nici că mai lucra,
Ci mi se culca
Şi un vis visa,
Apoi se scula
Ş-astfel cuvânta:
„Nouă meşteri mari,
Calfe şi zidari!
Ştiţi ce am visat
De când m-am culcat?
O şoapta de sus
Aievea mi-a spus
Că orice-am lucra
Noaptea s-a surpa
Pân-om hotărî
În zid de-a zidi
Cea-ntâi soţioară,
Cea-ntâi surioară
Care s-a ivi
Mâini în zori de zi
Aducând bucate
La soţ ori la frate.
Deci dacă vroiţi
Ca să isprăviţi
Sfânta mănăstire
Pentru pomenire,
Noi să ne-apucăm
Cu toţi să jurăm
Şi să ne legăm
Taina s-o păstrăm:
Ş-orice soţioară,
Orice surioară
Mâini în zori de zi
Întâi s-a ivi,
Pe ea s-o jertfim
În zid s-o zidim!”
Iată-n zori de zi
Manea se trezi,
Ş-apoi se sui
Pe grad de nuiele
Şi mai sus, pe schele,
Şi-n câmp se uita,
Drumul cerceta.
Când, vai! Ce zărea?
Cine că venea?
Soţioara lui,
Floarea câmpului!
Ea s-apropia
Şi îi aducea
Prânz de mâncătură,
Vin de băutură.
Cât el o zărea,
Inima-i sărea,
În genunchi cădea
Şi plângând zicea:
„Dă, Doamne, pe lume
O ploaie cu spume,
Să facă pâraie,
Să curgă şiroaie,
Apele să crească,
Mândra să-mi oprească,
S-o oprească-n vale
S-o-ntoarcă din cale!
Domnul se-ndura,
Ruga-i asculta,
Norii aduna,
Ceru-ntuneca
Şi curgea deodată
Ploaie spumegată
Ce face pâraie
Şi umflă şiroaie.
Dar oricât cădea
Mândra n-o oprea,
Ci ea tot venea,
Şi s-apropia.
Manea mi-o vedea,
Inima-i plângea,
Şi iar se-nchina,
Şi iar se ruga:
„Suflă, Doamne-un vânt
Suflă-l pe pământ,
Brazii să-i despoaie,
Paltini să îndoaie,
Munţii să răstoarne,
Mândra să-mi întoarne,
Să mi-o-ntoarne-n cale,
S-o ducă de vale!”
Domnul se-ndura,
Ruga-i asculta
Şi sufla un vânt
Un vânt pe pământ
Paltini că-ndoia,
Brazi că despoia,
Munţii răsturna,
Iară pe Ana
Nici c-o înturna!
Ea mereu venea,
Pe drum şovăia
Şi s-apropia
Şi amar de ea,
Iată c-ajungea!
EXCELENTĂ INTREPETARE.....EMOȚIONANT....FELICITĂRI....
Vă mulțumesc mult pentru buna părere, doamnă.
ACEST MESTER MANOLE, ACEST ETERN MESTER CREATOR!
Multumesc
Cu plăcere, doamnă.
🌟 Meșterul Manole este personajul principal al baladei populare Monastirea Argeșului. El este, potrivit legendei, cel care a proiectat și construit Mănăstirea Curtea de Argeș, pe vremea lui Negru Vodă.
,, Legenda Mănăstirii Argeșului "sau,, Legenda Meșterului Manole" este cunoscută în trei versiuni românești, culese și prelucrate de Vasile Alecsandri, Tudor Pamfil și Gheorghe Dem Teodorescu.
Cu o temă asemănătoare este cunoscută și balada maghiara,, Soția zidarului Kelemen", redată în limba română în traducerea lui Petre Saitiș.
Mulțumesc, prețuire și respect! 📝 📖 📚 📟 🌹
Mulțumiri pentru utilele informații!
Foarte puternic 💪 foarte
😭😭😭😭😭😭
Мареле ностру Александри
Ce ma ? De cand si pana unde este Al vostru Alexandri? Fbzi rusilor împutiti,daca pun gheara pe voi va SCOt unghii la patent
👍👍👍👍👍
Vă mulțumesc d-le Lucian Dumbravă!Mesajul transmis de Mesterul Manole...este uneori prezent în viețile noastre
Admirație şi respect pentru tot ce creati ın numele artei,ın numele frumosului... aşa, ne viețuim uneori şi cu lumina purtată de "Meşteri Manole,de Ane,de Negru Voda...ş.a. Chiar dacă uneori străluce ın tristețe...azi lumina poate fi tristă,mâine lumina poate fi veselă,aici pe paginile CZcams-ului...
Vă doresc tot binele pe care vi-l doriți!
🌞🙏🏼🌹👏🌈
Fără tristețe e dificil să atingem corzile sufletului și cred că, uneori, e bine să ne-aducem aminte că-l avem. Vă doresc o duminică frumoasă.
@@luciandumbrava MULTUMESC
Foarte trist imi place da baiatul care recita
Mulțumiri.
😮😮😮😮😮😮
Attenzione romani
3:00
0:21
3:17
buna seara imi puteti lasa un link de la piesa de pe fundal?
Piesa este de la „Audionautix” și e oferită de youtube, pentru clipuri pentru youtube. O găsiți în arhiva youtube.
@@luciandumbrava am inteles. as dori numele/titlul piesei daca se poate.
O șoaptă de sus aievea mi a spus?
Despre cine este vorba?
Cine erea şoapta de sus?
Entitatea, Dumnezeu...
Dumnezeu/ un inger. O entitate divina.
E bine ca privesti lucrurile cu alti ochi...
2:30
Istoria noastră este mistificată. ..
Oare când oameni de rând ca mine vor putea să tălmăciască si să facă un comentariu literar. ..
Cu cât citim mai multă literatură, cu atât suntem mai în putință de a interpreta diversele opere literare.
E foarte greu...dar o minte iscusita si o intelepciune venita de Sus...eu zic ca se poate!Poate ca inca nu e momentul....
Din punctul meu de vedere, pot să vă informez că am vizitat aceia MONASTICE, aveam 14 ani, dar nu am uitat nimic. ..Acum că mi am adus aminte de. .., pot să precizez că este vorba de o divinitate care a inspirat pe cei nouă meșteri calfe și zidari. ...Acum înțeleg această baladă și misticismul ei. ...
Dacă cineva are timp și curaj îl provoc să dezvăluim și să dăm lumii adevărul pe față. .
Ya need a doctor
Dumitru ce fumezi? :)))))
De ce căutau un zid părăsit?
Cine erea ciobanul?
Unde ereau zidurile căutate?
Oare cine erea Manea?
Oare de CE ALEGEA LOCURI CU ZIDURI PĂRĂSITE?
LA FIECARE PROPOZIȚIE TREBUIE SĂ NE PUNEM CÂTE O ÎNTREBARE.
Aveți dreptate, mereu trebuie să ne punem întrebări.
Se cauta un loc blestemat, pentru al sfinti si mantui.
Ciobanul era un simplu localnic, un trecator, un personaj secundar.
Zidurile cautate se presupune ca erau pe locul unde astazi este Monastirea.
Daca a fost interzisa din literatura imi pare o prostie, este o balada atat de frumoasa, care prezinta o legenda trista a unui loc atat de frumos. Daca nu se cunoaste balada consider ca nu are rost sa vizitezi manastirea.
De ce ca si in cazul Mioritei este scris Alecsandri ca author? Elmnumai le a cules si le a tripartite. Stati pe adevar Romani!
Pentru că, adesea, se trece numele celui care a cules și prelucrat poezia. Prin urmare, nu e atât de greșit să trecu numele acestuia, dat fiind faptul că și-a adus aportul ȘI la forma poeziei respective. Fiind vorba de poezii foarte cunoscute, cam știm cu toții că autorul formei de bază este necunoscut.
@@luciandumbrava Sa aveem pardon vorba lui nenea Iancu Caragiale or fatal ei de Romaneasca se duce de rapa . Corect se scrie “culeasa de Alecsandri”. “De” implica faptul ca el a scris o. :)
O prelucrare presupune o intervenție asupra textului de bază, prin urmare aparține anonimului și celui care a prelucrat-o. Și balada „Miorița” are mai multe variante și, implicit, mai mulți autori ai acelor variante. Desigur, știe toată lumea că ideea de bază aparține unui anonim. @@feliciageorgeson3607
@@feliciageorgeson3607 Nu există niciun „de” în descriere. Dar nu e nicio problemă, îl aveți dumneavoastră în obsesie. :)
Nu există niciun „de”.@@feliciageorgeson3607
Citesc in comentarii cum ca aceasta poezie a fost interzisa la scoala ....🤔
Eu am studiato in anii '70 ......e da si imi pun intrebari.....🤔!??!?
Și eu am învățat această poezie prin anii `80.
eu am fost pe ana ati vazut o
Din literatura română, a fost interzisă această baladă. ..Dar țin să precizez că nu a fost zidită Ana, este vorba de alte treburi. ...
ce treburi??
De unde ai venit taică mă? Ia luminează-ne și pe noi ce treburi? Preanțeleptu-le! Nu vezi să arunci o lacrimogenă și fugi!!!!
A zidit o ca altfel zidurile nu rezistau!Este nevoie de sacrificiu pt a realiza ceva maret!
Lumineaza-ne si pe noi,bai istetule.Alexandri asta a fost un timpit,sa scrie el asa ceva.
Pe You Tube jos ,va spun serios,nu el a compus-o ,el doar a adus-o ,chiar din Albania,nu din Rominia.Chiar m-am suparat asa putin si cu Wikpedia deoarece povestea vine din Albania unde ,povestea e cu sute de ani mai veche.Am gasit-o undeva in Scoteri asa intimplator.
Nu cred că se știe cine a scris primul această idee versificată, și pe ce meleag. Vasile Alecsandri a preluat ideea și i-a dat valoare românească. Se pare că baza poveștii acesteia este găsită la multe popoare, la fel ca povestea potopului: „Acest obicei, al „Jertfei zidirii”, consemnat de etnografi pe spațiul românesc, este atestat în toate culturile și la toate popoarele în arealul european, îndeosebi la popoarele scandinave și la cele baltice, la popoarele din Peninsula Iberică, dar și la cele din Peninsula Balcanică” - Wikipedia
Propaganda ortodoxa...
Mai degrabă păgână. :) Nu cred că ortodoxismul promovează ideea să-ți omori familia și să zidești, pe baza acestui demers, o biserică. ;)
@@bogdan32xfx21 Un pic prea poetic pentru mine comentariul... Nu am înțeles, de pildă, cine e „zigotul himeric”...
@@luciandumbrava : zigot este ala de înjura pe Hristos ...
Ma’ de unde or fi scos așa timpenii acești ,, mari compozitori “ …. ?
Care compozitori?
@@luciandumbrava
Pa’ care pizza ma’ti ascris porcăria asta ?Esti chior ori prost ?
Ba ia compune ma si noua 3 strofe in Care sa imi faca pielea de gaina,,marlan prost ce esti,habar nu ai pe ce lume traiesti
o sexy
Dumnezo sa l ierte.Mare baiat mi a dat si mie odata 7 kile de marijuana
Ba bulangiule ce tot zici
Sfantu manole a calcat pe carbuni pentru tine
Te iau la mine la pulikika aia mare bai romane vezi ca pun tigania pe tine
Fututi mortiii matei de cioara alba ce esti mars dreacu de aci
Bey muye ieu makar am ke manka.tu esti slab eu kand ma urc pe cantar imi zike kantaru urkati pa rand
😭😭😭😭😭😭😭