Motivul Marii Schisme din 1054 | Porunca a Patra | pastor LUCIAN CRISTESCU
Vložit
- čas přidán 26. 08. 2024
- Nu uita sa dai like 👍 daca iti place acest videoclip. Publicam videoclipuri noi in fiecare saptamana. Abonează-te la canalul nostru pentru a fi notificat de fiecare data: / sperantatvoficial
Painea cea de toate zilele difuzata la Speranta TV in data de 13 septembrie 2019.
#luciancristescu #sperantatv #paineaceadetoatezilele
Amin ! dreapta credința nu sta in fabricarea de sărbători dar in a face doar ce a cerut Dumnezeu !
@@cortan3246 Adevarul Isus spune ca este Cuvântul lui Dumnezeu (Ioan 17:17) Pavel spune cine schimba porunca din lege schimba adevarul (Romani 1:25) si David spune “Legea Ta este adevărul” - Psalm 119:142 Isus a trăit adevarul El este adevarul întruchipat „Iată-mă că vin! - în sulul cărții este scris despre mine -vreau să fac voia Ta, Dumnezeule!” Și Legea Ta este în fundul inimii mele. - Psalm 40:7-8
Numai de la dl. Cristescu puteam intelege atat de bine cum s-a produs marea schisma si in ce conditii facand deservicii credintri adevarate, bazata mai putin pe interpretare a bibliei ci pe orgolii ale prelatilor vremii.
Din păcate dl pastor le întoarce în așa fel încât la final concluzia să fie exact cum socotește dânsul, dar este departe de adevăr. Domnul să aibe milă de noi!
Mulțumesc mult pentru explicatii
AMIN DOMNUL SA TE BINECUVINTEZE PASTOR 🙏 🙌
Au fost unii care nu au fost de acord, pe buna dreptate, ca Papa este reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant.
Nu cred ca cinstit ziua de odihnă duminică este o greșeală pentru ca este ziua învierii Domnului și cea mai importantă zi pt.un creștin adevărat.
Unde spune Biblia asa ceva???
Duminica, ziua Domnului.
Soarele neprihanirii noastre dincolo sau mai întîi de a fi poezie asa cum spuneți dv , este un adevar biblic. El a fost făcut pt noi neprihanire, El este neprihanire noastră înaintea Lui Dumnezeu. Fără această haină a neprihanirii în care am fost îmbrăcați la nașterea din nou, nu putem si nu vom putea niciodată sta înaintea Lui Dumnezeu. Oricît de mult ne am strădui să L impresionam pe Dumnezeu prin trăirea noastră, nu vom putea avea acceptarea de 100% înaintea Lui. Doar Domnul Isus a avut nota 10 si doar trăirea Lui este acceptată 100% de Dumnezeu, trăire si neprihanire care ne sînt puse în contul nostru. Altfel am.fi pierduti pt totdeauna si degeaba a murit și a înviat Domnul Isus dacă noi continuam sa ne bazăm pe faptele noastre si nu pe ceea ce a facut El pt noi. Dumnezeu nu adaugă la ce facem noi nici macar 1%, iar 99% nu este suficient ca sa fim socotiți neprihaniti. Va respect si va apreciez f mult, motiv pt care va si ascult din cînd în cînd, dar este o forțare pina la denaturare a unui adevăr biblic .
Dar a asculta de legile date de Dumnezeu nu inseamna ca o faci ca sa fi primit de Dumnezeu altfel ar fi o mantuire prin fapte si nu prin har. E ca si in familie, tu te comporti frumos si respecti dorimtele celorlalți pentru ca ii iubești și nu pentru ca sa le intri in grații. Altfel ar fi vorba de un zeu pe care trebuie sa ai grija sa nu îl superi ca te bate…
Sunt și rămân ortodox, din respect față de strămoșii mei, nu sunt teolog dar știu că în ortodoxie Duminica se sărbătorește fiindcă este Ziua Invierii Domnului Nostru Iisus Hristos, deci nu are nicio legătură cu sabatul. Uităm prea adesea că RELIGIILE, oricare ar fi ele, SUNT CREAȚII OMENEȘTI, în timp ce CREAȚIA LUI DUMNEZEU ESTE UNA SINGURĂ! Iar acel papă Bonifaciu a fost un scelerat făcând acele afirmații, uitând că mândria l-a pierdut pe Lucifer. Și, cu tot respectul pentru felul în care predicați, NU, NU ”toată lumea se închină în fața sfintei biserici catolice”! Și, apropo de sabat - cum rămâne cu faptul că Iisus „dezlega sabatul”? V. „...Tocmai de aceea căutau şi mai mult iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua sabatului, dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său şi Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu” (Evanghelia după Ioan 5:18)
Sabatul este ziua de intalnire cu Dumnezeu. Orice alta zi nu ma duce la intalnirea cu El. Dumnezeu sa va binecuvinteze ❤️🙏
😅😅😅
Păcat , adica eu ma intalnesc cu Isus doar sânbata ? Vai de noi
@@Manurus nu m-am e primate bine. Am vrut sa spun ca Dumnezeu a spus sa ma odihnesc si sa sfintesc sabatul asa cum El a facut. Nu a zis sa ma odihnesc si sa sfintesc alta zi a saptamanii.
@@Manurus si nu e "vai de noi" in tot cazul e vai de mine pentru ca eu am gresit nu dumneata. Domnul va judeca pe fiecare dupa greselile lui. Nu vei plati dumneata pentru greseala mea.
Deci după dvs. a te închina in alta zi lui Dumnezeu în biserică locală nu este primit de Dumnezeu? Citeste Rom.14:5-6! Daca ap.Paul inspirat de Duhul Sfânt lasă libertate în alegerea zilei de închinare cu ce autoritate stabiliți dvs.o zi specială și unica acceptată de Dumnezeu? Ap. Paul era evreu și a fost fariseu după cea mai îngustă partida deci cunoștea despre sabat dar nu la impus creștinilor dintre neamuri! Rodirea Duhului sfint in viața credincioșilor arată că sunt și lui Hristos nu ținerea unei zile speciale de inchinare! Sau vreți să spuneți că doar cei ce se închină într-o zi specială, sabatul, vor fi mintuiti? Nici un apostol nu spune așa ceva!
Mă,,ancin,Numa,lui, Dumnezeu aliluia, aliluia, slava lui,Isus
Este o descriere interesanta si bine documentata,multa sanatate va doresc.
AMIN!!
Și tu, fiul omului, gemi ! Cu rărunchii zdrobiţi și cu amărăciunea în suflet, gemi sub privirile lor! Și, dacă te vor întreba: ‘Pentru ce gemi?’, să răspunzi: ‘Pentru că vine o veste… Când va veni, toate inimile se vor înspăimânta, toate mâinile vor slăbi, toate sufletele se vor mâhni și toţi genunchii se vor topi ca apa!… Iată că vine, a sosit’, zice Domnul Dumnezeu.” Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, prorocește și spune: ‘Așa vorbește Domnul.’ Zi: ‘Sabia, da, sabia este ascuţită și lustruită. Este ascuţită pentru măcel și lustruită ca să lucească!… O, sabie, tu tai toiagul de cârmuire al fiului meu, care nesocotește orice lemn… A dat-o la lustruit ca s-o apuce cu mâna; este ascuţită sabia și lustruită ca să înarmeze mâna celui ce măcelărește.’
Ezechiel 21:6-11
Atunci, Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz și a zis: „Pe unde a ieșit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?” Mica a răspuns: „Vei vedea în ziua când vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.” Împăratul lui Israel a zis: „Ia pe Mica, du-l la Amon, mai-marele cetăţii, și la Ioas, fiul împăratului, și să le spui: ‘Așa vorbește împăratul: «Puneţi pe omul acesta la închisoare și hrăniţi-l cu pâinea și cu apa întristării până când mă voi întoarce în pace.»’” Și Mica a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n-a vorbit prin mine.” Apoi a mai zis: „Auziţi, popoare toate.”
1 Împăraţilor 22:24-28
Domnul Flavius unde ai înțeles că eu am zis în altfel??
👍👍👍
Așa a spus și Iisus când ia spălat pe picioare pe ucenici,o face sa fie un exemplu cum sa se poarte unul cu altul
Cristescu tu te asemeni foarte mult cu iudaizatorii din epistolele Lui Pavel
Sarbatorim Duminica ziua invierii Domnului nostru Iisus Hristos .
Unde în Biblie scrie ca trebuie sa sărbătorim ziua învierii Domnului?
Duminica sărbătorești prostia ✌️😂👍🏻, informează-te m-ai bine,
@@denislucian9498 pentru ca hristos este domn al odihnei
@@alinsandulescu2323 da, și El a randui o zi de odihna, și aceea este ziua a șaptea, adică Sabatul iar duminica este rânduita da omeni nu de Dumnezeu. Dacă ați citi și ați fi mai informat, ați ști toate aceste lucruri
@@denislucian9498 nu exista o zi de odihna cine se naște din nou primește duhul sfant atunci q intrat in odihna lui Hristos pe care o are și luni și marți duminica a fost aleasa ca simbol de întrare în noul legământ.
Oricine,nu, zidește,pe, aceasta, temelie,sa,fie,anatema,adică,pe, Hristos,sa, te, binecuvinteze
Sabatele mele vor fi intre mine si voi si urmasi vostri un semn. Punct de ce adaugati crestini nu stiti ca cine adauga ii va adauga Dumnezeu blestemele si pedepsele din aceasta carte
Satana a lucrat intotdeuna sa distruga cea
Dzeu a facut bun si sfint sa va inchinati la creatura nu la
Domnul
Hristos care a venit ca sa ne salveze din pacat .sa cercetam scripturile ca tocmai ele marturisesc despre
Domnul
Ioan 5 39 .
Hristos si
Duhului
Sfint
Istoria pe scurt a adunării creștine din sec. I până în zilele noastre:
Faptul că Iesus Christos a organizat prima adunare (ekklesia) din discipolii (ucenicii) făcuţi de El pe care apoi i-a botezat (Ioan 4:1-2), reiese din Evanghelii (Matei 18:15-17). Adunarea pe care Christos a zidit-o nu este doar o continuare a adunării evreieşti, sau o reformare a adunării lui Israel, aşa cum susţin unii, ci o instituţie cu totul nouă, neînţeleasă clar de sfinţii vechiului legământ (Efeseni 3:1-7).
Adunarea între 27 d. Ch. și anul: 313 d.Ch.:
Conform cuvintelor Domnului nostru Iesus Christos, Ioan Botezătorul a botezat cu toată autoritatea pe care Cerurile i-au dat-o (Matei 21:23-37), el L-a botezat pe Iesus Christos în primăvara anului 27 d.Ch. (Matei 3:13-17) şi pe mulţi alţii (Matei 3:5-6; Ioan 3:23; Ioan 4:1; Fapte 19:4).
Piatra principală de temelie a adunării a fost pusă când Ioan L-a botezat pe Iesus în Iordan, şi astfel Iesus a devenit piatra de temelie a adunării, fiind născut din apă şi Spirit (Marcu 1:9; 1Corinteni 3:11; Efeseni 2:20), Cel întâi născut din mulţi fraţi (Romani 8:29).
Apoi, în Evanghelia după Ioan capitolul 1, Îl vedem pe Domnul Iesus Christos adăugând alte pietre la Piatra de temelie (Efeseni 2:20; Apocalipsa 22:14). El Şi-a chemat unii dintre discipolii botezaţi ai lui Ioan (Ioan 1:35-39; Matei 4:19; Marcu 1:17). Aceşti doi discipoli botezaţi ai lui Ioan Botezătorul erau: Andrei şi Ioan. La numărul lor s-a adăugat Simon Petru (Ioan 1:40-42), Filip (Ioan 1:43-44) şi Natanael (Ioan 1:45-51) şi Iacob fratele lui Ioan (Matei 4:21-22).
Cu siguranţă că toţi aceştia ulterior, s-au botezat şi în Numele lui Iesus, cu botezul noului legământ, înainte de a boteza pe alţii în Ioan 3:22-30; Ioan 4:1-2.
Ei erau adunarea, care în timp a crescut, conform cu Fapte 2:41, într-o zi s-au botezat 3000 de oameni, alţii erau salvaţi în fiecare zi (Fapte 2:47). În Fapte 4:4 numai numărul bărbaţilor a ajuns la 5000, dar cartea Faptele mai menţionează numărul celor salvaţi prin următoarele descrieri: „mulţi” (Fapte 9:42, SCC); „făcând discipoli pe destul de mulţi” (Fapte 14:21 SCC); „mulţi” (Fapte 17:12); „mulţi” (Fapte 18:8); „mult popor” (Fapte 18:10); „zeci de mii” (Fapte 21:20 SCC), Deci ne dăm seama din cartea Faptele apostolilor ce amploare a luat creştinismul, existau zeci de mii de discipoli doar dintre evrei! Şi să nu uităm că cartea Faptele nu descrie evenimentele decât până în anul 61 d.Ch.
În sec. 2 și 3 d.Ch. creștinismul se răspândește și crește ca număr ajungând la miloane, însă pe de altă parte, satan încearcă să distrugă adunarea din exterior prin mai multe valuri de persecuții, iar din interior prin apariția unor învățători falși așa cum s-a profețit (Fapte 20:29-30).
Apar diferite secte, rupturi, de grupuri mici care se desprind de trunchiul principal al creștinismului, însă până în anul 313 d.Ch., creștinismul ca trunchi principal păstrează lampadarul sau sfeșnicul, adică lumina lui Christos (Apocalipsa 2:1).
În primăvara anului 311, greu bolnav, Galeriu emite un edict de toleranţă pentru creştini (30 aprilie 311), care permitea existenţa creştinilor fără a fi perescutați, adunarea în cea mai mare parte era pe punctul de a-și pierde lampadarul (comp. cu Apocalipsa 2:5).
În anul 311, Daia a pornit un război şi contra regelui Armeniei. Războiul nu s-a încheiat favorabil pentru romani. Neînţelegeri politice au adus în conflict pe Daia cu Liciniu. Acesta din urmă, căutând sprijin, a făcut apel la Constantin, iar Daia la Maxenţiu, fapt ce a adus pe Constantin în război cu Maxenţiu. În urma luptei decisive de lângă Tibru, armata lui Maxenţiu a fost învinsă deşi era mai numeroasă, iar Constantin intră triumfător în Roma. Istoricii istorisesc că împăratul atribuie victoria sa: “ajutorului divin”.
Întrebarea care se ridică este: Care dumnezeu l-a ajutat (comp. cu 2Corinteni 4:4), care dumnezeu i-a dat vedenia cu crucea luminoasă pe cer, înconjurară de cuvintele „întru aceasta vei învinge”? Oare Christosul pașnic care a poruncit lui Petru: „întoarce sabia ta în locul ei; pentru că toţi cei luând sabie, prin sabie vor pieri.” - Matei 26:52, SCC? Cu siguranță: NU! Ci Dumnezeul fals: satan prin antihrist care a dorit închinarea idolatră la cruce!!! Cruce lui Iesus cea autentică duce la renegare, lepădare de sine, nu la mândria ce duce la luptă și războaie!
În acel moment, adunarea nu mai avea lampadarul (Apocalipsa 2:5) şi un alt Isus (2Corinteni 11:4) a trimis acest semn: crucea! Care pentru creştinii adevăraţi este pentru omorârea cărnii păcătoase, şi nu pentru uciderea semenilor lor (Galateni 5:14,Galateni 1:24).
Din acest moment împăratul se alătură bisericii apostate şi foarte curând le acordă definitivă libertate. Acest act a fost Edictul de la Milan (313). Cei doi împăraţi aliaţi - Constantin şi Liciniu - mărturiseau interesul lor pentru chestiunea religioasă şi proclamau dreptul tuturor la libertatea credinţei şi a cultului. Au anulat toate hotărârile anterioare date contra creştinismului şi declarau libera trecere la „creştinism”. De asemenea bunurile luate bisericilor urmau să fie restituite. Acest act de „bunătate” (cucerire) faţă de un creştinism ce şi-a pierdut evlavia, căci nimeni care trăieşte în evlavie nu scapă de persecuţie conform cu 2Timotei 3:12. Ei deja nu mai erau lumină ca să poată să-i deranjeze pe păgâni cu adevărul! (Ioan 8:40-41).
Biserica apostată i se recunoaşte oficial calitatea de instituţie religioasă organizată, şi devine religie permisă în Imperiul roman. Cum poate un păgân, un slujitor al lui satan să recunoască o instituţie a lui Dumnezeu! Doar dacă accea instituţie doar pretinde că este a lui Dumnezeu, dar în realitate ea este a lui satan!!!
Cu toate că marea parte a adunărilor în anul 313 d.Ch. şi-au pierdut lampadarul (comp. cu Apocalipsa 2:5), întunericul nu a reuşit să biruiască lumina (Ioan 1:5), adunarea (ekklesia) lui Christos nu a fost complet înăbuşită de zizanie (negină), căci pe ea nici porţile locuinţei morţilor nu o vor birui (Matei 16:18).
Cei care au dus mai departe lumina, au fost cei care nu au acceptat amestecul cu statul şi impunerea de către împăraţii romani a ceea ce trebuia să credă credinciosul!
Adunarea între 313 d. Ch. și secolul: VII d.Ch.:
Imediat după ce majoritatea adunărilor şi-au pierdut lampadarul, satan şi-a început lucrarea printre cei apostaţi. Astfel, în Alexandria, 318 d.Ch., satan a atacat adevărul despre Fiul şi implicit preţul de răcumpărare!
Potrivit relatării lui Socrate, „episcop” de Alexandria, a dat primul impuls insistând într-o întâlnire asupra veşniciei Fiului; după care Arius s-a opus deschis, şi l-a acuzat de Sabellianism. Raţionamentul său a fost astfel: „Dacă Tatăl l-a născut pe Fiul, el trebuie să fie mai bătrân decât Fiul, şi a fost un timp când Fiul nu a existat.” Acest raţionamet era adevărat. Astfel Domnul pe baza adevărului şi harului Său bogat a dat lampadarul prin har și ştafeta: adunării ce nu credea în trinitate, în veşnicia „fiului” erezie promovată de Alexandru şi alţii!
Arius era prezbiter a unei adunări, el nu era de acord cu punctele de vedere exprimate de Alexandru. A fost convocat un fel de sinod al prezbiterilor din oraş, iar chestiunea a fost discutata. Ambele părţi au pretins victoria, iar controversa s-a răspândit.
În 321 d.Ch. Alexandru a convocat un consiliu de aproape o sută de episcopi egipteni şi libieni la Alexandria, care l-a excomunicat pe Arius şi adepţii săi pentru negarea deschisă a adevăratei divinităţii a lui Christos.
Dar Arius şi-a răspândit părerile sale tot mai zelos, el a găsit prieteni puternici în Eusebiu de Nicomedia şi Eusebiu de Cezarea, şi alţi episcopi, care au împărtăşit viziunea sa.
Într-un efort de a împăca cele două partide, Constantin i-a scris o scrisoare lungă lui Arius şi lui Alexandru, exprimându-şi propria-i dorinţă de a avea un regat unit. Oricum, această scrisoare a avut un efect opus, pentru că a determinat ca fiecare partidă să fie mai dornică ca niciodată de a câştiga aprobarea împăratului. Lupta se adâncea mai degrabă, decât să se domolească.
În 325 când Arius şi adepţii lui au acceptat să discute adevărul sub patronajul unui împărat păgân, ce se închina la soare, ei şi-au pierdut lampadarul (sfeşnicul).
Faptul că ei şi-au pierdut lampadarul reiese şi din faptul că: 1) Dumnezeu a îngăduit ca Arius să moară în anul: 336, otrăvit de dușmanii lui. 2) atunci când au fost declaraţi de împăratul Valent ca credinţă oficială în 376 şi impusă prin forţă, aceştia au ajuns să persecute pe semi-arieni, care credeau că Fiul este născut din Tatăl, nu creat din nimic, şi că El este asemănător Tatălui, nu diferit de Tatăl cum credeau unii arieni sau identic cum credeau trinitarienii.
Lampadarul a fost dat unor adunări, numite: semi-ariene.
Un lucrător al cerului a fost: Wulfila sau Ulfila, care a trăit între anii 311 şi 381 d.Ch. el ştia trei limbi: limba goţilor, latina şi greaca. Cum la Constantinopol pe vremea aceea se vorbea greaca, probabil că el a fost ca translator pentru goţi. El a rămas la Constantinopol timp de zece ani. În acea perioadă, el a devenit creştin şi a primit o bună educaţie. Contactul cu Eusebiu de Nicomedia, care era semi-arian, l-a făcut pe Ulfila să fie creştin. El a fost ordinat şi instruit de către Eusebius din Nicomedia, pentru a lucra ca lucrător în rândurile goţilor.
În anul 341 d.Ch., Ulfila a fost consacrat ca supraveghetor (episcop) și Evanghelist pentru goţi.
În primii şapte ani, a lucrat ca misionar în Goţia. El a predicat Evanghelia în limba goţilor, în limba greacă şi în limba latină. În limba latină desigur vorbea populaţiei din Dacia Traiană, subjugată de goţi. Goţii stăpâneau teritoriul din răsăritul şi apusul Mării Negre, de la Don până la Carpaţi. Deci, părţi din Ucraina, Basarabia, Moldova, Muntenia şi Dobrogea. Ei erau mai multe triburi germanice.
Ulfila a fost un distins bărbat de acţiune. Spre a ajuta pe goţi să devină creştini, el şi-a dat seama că e nevoie să aibă Biblia în limba lor. Fiindcă cunoştea bine greaca şi latina, el s-a hotărât să o traducă. Dar goţii nu aveau alfabet, limbaj scris. Astfel că a trebuit să compună întâi alfabetul lor cu 24 litere, ca să poată exprima sunetele limbii teutonice a goţilor. Biblia lui Ulfila a fost prima carte scrisă în limba gotică. Ea e străbunica literaturii germane. „The Lion Encyclopedia of the Bible”, 1978, pagina 73, spune că o mare parte din textul tradus supravieţuieşte în manuscrise.
Limba gotică nu era o limbă scrisă. Prin urmare, Wulfila s-a confruntat cu o mare dificultate în ce priveşte traducerea, fapt care i-a pretins o excepţională ingeniozitate.
În cei şapte ani de lucrare misionară în Goţia, o mare parte din poporul got a devenit creştină. Auxenţiu, biograful lui Ulfila spune că el a făcut creştini pe goţi „în adevăratul înţeles al cuvântului”. Desigur că nu a fost uşor. Goţii aveau o fire foarte războinică. De aceea, când a tradus Biblia, Filostorg ne spune în Istoria Bisericii II, 5, că Ulfila cu multă înţelepciune a evitat să traducă cele două cărţi ale lui Samuel şi ale Împăraţilor, căci se gândea că acestea ar putea reaprinde în ei spiritul bătăios. El a câştigat inima poporului pentru Christos Domnul. Datorită lucrării sale intense şi influenţei ce o avea aproape ca a regilor, creştinismul s-a răspândit rapid în nordul Dunării, mai ales că o mare parte din populaţia băştinaşă era deja creştină. Noua învăţătură a afectat toate ramurile vieţii goţilor. Istoricii spun că barbarii au început să cânte laudele Domnului. Chiar şi prinţii goţi au devenit creştini.
În anul 371 d.Ch., Atanaric a dezlănţuit o cruntă prigoană împotriva creştinilor. Mulţi au fost martirizaţi. Atunci Ulfila cu Fridigern şi poporul său au trecut Dunărea şi s-au refugiat în imperiul roman, în Moesia inferioară.
Timp de 30 de ani, Ulfila a lucrat în Moesia inferioară, la poalele lui Haemus. Istoricul Iornandes spune că activitatea lui Ulfila s-a întins până departe şi asupra ostrogoţilor şi a gepizilor. El a fost un mare misionar printre barbari şi i-a adus la picioarele Domnului.
Wulfila şi-a terminat traducerea înainte de anul 381 d.Ch. şi a murit după doi sau trei ani.
Goţii şi-au încetat existenţa ca naţiune, în jurul anului 555 d.Ch., după ce împăratul bizantin Iustinian I a recucerit Italia.
Astfel răspândirea creştinismului la majoritatea triburilor germanice s-a făcut prin credinţa că Fiul nu este veşnic nici de o fiinţă cu Dumnezeu, ci El este născut din El, și are o natură asemănătoare cu ceea a Tatăllui ceresc.
Astfel adunări semi-ariene au existat în sec. IV d.Ch., ele au dispărut în secolul: VII d.Ch. datorită măsurilor politice şi militare extreme.
Istoria adunării din sec. VII până în sec. XI d.Ch.
După ce treptat lumina adevărului se stingea prin persecuţie şi compromis, Dumnezeu nu s-a lăsat fără mărturie, dând mai departe lampadarul adevărului unui alt grup, acesta devenind astfel: adunarea Sa!
Astfel, către anul 660 d.Ch., trăia în apropiere de Samosate, oraş pe Eufrat, în Armenia, în târgul numit Mananalis, un om vrednic de cinste cu numele Constantin. Era pe timpul când ucenicii lui Mahomed năpădeau în Siria.
Într-o zi a venit la Constantin un diacon din biserica armeană, care fusese prizonier la sarazini, dar reuşise să-şi recapete libertatea. Constantin l-a primit, l-a păzit câteva zile la sine, iar diaconul, plecând, i-a dăruit în schimbul ospitalităţii sale, două cărţi scrise de mână, una cu cele patru evanghelii, iar cealaltă cu cele 14 epistole ale lui Pavel. Pentru timpul acela, când manuscrisele Scripturii erau rare şi scumpe, acesta era un dar bogat şi preţios. Prin acest dar ne putem da seama de felul convorbirilor pe care le avusese Constantin cu oaspetele său. Constantin a citit şi a cercetat cărţile sfinte şi lumina adevărului a pătruns în sufletul său. şi-a ars cărţile proaste şi nu mai voia să cerceteze altele decât numai evangheliile şi epistolele. Vederile lui religioase şi întreaga viaţă s-au schimbat. Constantin a început să împărtăşească şi altora ceea ce îl învăţase Dumnezeu prin Cuvântul Său şi împrejurul lui s-au strâns mai mulţi discipoli. Văzuse în Faptele Apostolilor ce erau adunările la început şi dorea să se întoarcă la aceeaşi stare. Prin asta înlătură ierarhia ce era în biserica greacă, ca şi în cea romană, cât şi abaterile acestor două biserici, mai ales adorarea „sfinţilor” şi a „fecioarei”.
Constantin s-a dus să se stabilească la Cibossa, oraş din Armenia, şi acolo a lucrat împreună cu ucenicii săi să răspândească adevărul pe care Dumnezeu li-l arătase. Vrăjmaşii săi l-au învinuit că leapădă Vechiul Testament şi anumite părţi din Noul Testament. Dar el nu a lepădat acele părţi, ci pur şi simplu nu avea decât o parte a Scripturii dăruită de acel prizonier fugit de la sarazini.
Constantin şi-a luat numele de Silvan, tovarăşul lui Pavel (1Tesaloniceni 1:1); iar ucenicii săi, uniţi în aceeaşi lucrare, au luat la rândul lor alte nume noi, de la ceilalţi tovarăşi de lucru ai apostolului Pavel, ca Timotei, Tit şi Tihic. Îşi luau aceste nume, pentru că se străduiau să răspândească învăţătura cuprinsă în scrierile lui Pavel, şi poate că de la el şi-au primit numele dat de dușmanii lor: “paulicieni”.
Poate părea ciudat că şi-au schimbat numele, dar lucrul acesta a fost îngăduit de Dumnezeu, având în vedere, că numele lor a fost primit la un „botez” fals, şi unele nume reflectau „sfinţii” catolici, ca de exemplu Constantin, de la împăratul „Constantin cel mare”.
Timp de 27 de ani, Silvan a lucrat cu o neobosită râvnă în a vesti ceea ce învăţase din Scripturi. Un mare număr de oameni, fie din biserica greacă, fie dintre ucenicii lui Zoroastru s-au întors la Dumnezeu prin el şi în diferite locuri s-au format adunări, atât prin el cât şi prin discipolii lui.
Progresul lucrării celei noi a fost atât de mare, încât a atras atenţia autorităţilor religioase şi, fără îndoială, clerul a adus lucrul acesta la cunoştinţa împăratului. Acesta a dat în anul 669 d.Ch. un edict împotriva lui Constantin şi a adunărilor lor. Îndeplinirea lui a fost dată unui ofiţer al curţii, numit Simion, care a primit în acelaşi timp ordinul de a da la moarte pe Constantin şi de a duce pe discipolii lui prin mănăstiri, sub supravegherea clerului, pentru a îndrepta de la calea cea bună.
Sosind la Cibossa, Simion chemă pe Constantin şi un mare număr dintre discipolii săi. Apoi porunci acestora sub pedeapsa cu moartea să omoare pe învăţătorul lor cu pietre. Dar toţi, afară de unul singur, numit Iust, n-au vrut să se supună acestui ordin crud şi au dat drumul jos pietrelor cu care au fost înarmaţi. Acest Iust fusese înfiat şi crescut de Constantin; şi nerecunoscătorul, cu o lovitură de piatră îşi omorî binefăcătorul. Ceilalţi au fost daţi la moarte, iar Iust a fost lăudat de dușmanii paulicienilor.
Însă Domnul este mai presus de toţi. Odinioară, după ce Ştefan fusese omorât cu pietre, Domnul a ridicat pe Pavel, care fusese împotriva lui; tot aşa moartea lui Constantin şi a prietenilor săi a făcut să se nască chiar în Simion, un urmaş al lui Constantin în lucrarea Domnului. Vederea harului prin care Dumnezeu care sprijinise pe martiri a izbit pe Simion.
Cinci ani după moartea lui Constantin, Iust, ucigaşul binefăcătorului său, în ura lui împotriva lor, s-a făcut denunţătorul paulicienilor. Ducându-se la episcopul din Colonia, i-a spus că lucrarea paulicienilor se renăştea şi se întindea din ce în ce mai mult. Episcopul a trimis împăratului Iustinian un raport cu privire la ceea ce îi spusese Iust. Simion, din porunca crudului împărat, a fost luat împreună cu un mare număr de paulicieni. S-a ridicat un rug uriaş şi au pierit cu toţii în flăcări. Vedem dintr-asta că „biserica” greacă ortodoxă, nu se arăta mai miloasă decât biserica romană faţă de cei care le condamnau abaterile şi se despărţeau de ele.
Dar sângele martirilor, mărea şi mai mult numărul şi puterea adevăraților creștini. Alţi lucrători şi alte adunări noi răsăreau, ca să zicem aşa, din cenuşa rugului în care au pierit. Mişcarea s-a întins în toată Asia Mică, în Pont şi într-o parte din Armenia şi în ţinuturile de la apus de Eufrat. Mai mulţi ani ei au suferit cu răbdare persecuţiile din partea autorităţilor civile, instigate de cler.
Trei dintre cei care au fost luaţi şi trimişi la Constantinopol spre a fi cercetaţi. Ei au reuşit să fugă şi s-au întors la Mananalis, unde timp de 30 de ani au trăit, împreună cu alţi frați, sub ocrotirea sarazinilor.
Către anul 777 d.Ch. Dumnezeu a ridicat un mare sprijin paulicienilor în persoana lui Sergius. Înainte de a vorbi despre acest slujitor al lui Dumnezeu, atrag luarea aminte asupra faptului că adevărați creștini din acel timp, numiți de dușmanii lor: paulicienii, se întemeiau foarte mult pe Scripturi (comp. cu Fapte 18:28), ei iubeau Cuvântul lui Dumnezeu şi aceasta îi sprijinea şi prin el se întorceau şi alţii la Dumnezeu.
De pildă, treizeci şi patru de ani, Sergius s-a îndeletnicit cu vestirea adevărurilor pe care le aflase, în toate oraşele şi provinciile prin care trecea, slujindu-se în acelaşi timp de meseria lui de dulgher pentru a trăi. Tot aşa şi pe Pavel îl vedem la meseria lui de lucrător de corturi (Fapte 18:3) şi de aceea putea să spună: „Voi cunoaşteţi că mâinile mele au servit pentru nevoile mele şi pentru cei fiind cu mine” (Fapte 20:34, SCC). Sergius nu se mulţumea numai să predice. El spunea: „De la răsărit până la apus, de la miazănoapte până la miazăzi, am vestit Evanghelia, lucrând în genunchi.” Voia să spună, cu multă rugăciune. Aşa fac adevăraţii slujitori ai Domnului (Efeseni 1:16; Filipeni 1:4; Coloseni 1:9; Coloseni 4:12).
Sergiu era un om blând, de o evlavie adevărată şi adâncă. Predica lui practică şi viaţa-i curată au fost mijloace în mâna lui Dumnezeu pentru a câştiga multe suflete. Dar noi persecuții s-au dezlănţuit. Mulţi fugit au fugit odată cu Sergius. Au aflat adăpost la sarazini, unde Sergius a murit în anul 811 d.Ch.
Urâţi de „biserica” greacă, fiindcă se lepădaseră de biserica ortodoxă, nu se închinau Maicii Domnului, şi au părăsit „biserica” de Răsărit, paulicienii erau tot atât de urâţi şi de „biserica” romană. Succesul pe care îl obţinuse Sergius în lucrarea sa a făcut ca biserica romană să-l numească: „Anticristul cel prevestit, capul marii lepădări de credinţă.” Ce ură şi orbire spirituală în vrăşmaşii lor!
Prigoana împotriva paulicienilor şi-a atins cea mai mare înverşunare sub regenţa crudei Teodora, mama împăratului Mihail al III-lea (842-857). Ea era fanatica apărătoare a cultului icoanelor şi a hotărât să prigonească, să nimicescă pe paulicieni din rădăcină până la ramuri.
Scriitorii, atât cei bisericeşti cât şi cei lumeşti, istorisesc că au ucis dintre ei cel puţin 100.000, cărora li s-a tăiat capul sau au fost răstigniţi, spânzuraţi, arşi sau înecaţi, iar averile lor au fost confiscate. Când se pun aceste omoruri sângeroase alături de cele arătate ale Inchiziţiei, vedem că ortodocşi nu sunt mai buni ca catolicii. Prigonirile, de altfel, au căpătat încuviinţarea papei Nicolae I, care a scris Teodorei spre a o felicita pentru râvna ei în a nimici aceasă lucrare.
Dar, trist de spus, o parte din paulicieni, în loc să îndure cu răbdare persecuţia, s-au răsculat împotriva împărăţiei. Ei şi-au pierdut sfeşnicul (Apocalipsa 2:5).
Căci un ofiţer superior împărătesc, numit Karbeas, aflând că din ordinul Teodorei, tatăl său fusese ucis de mâna călăului, a ieşit în fruntea a cinci mii de paulicieni şi s-au dus la sarazini, unde se aflau un mare număr din fraţii lor. Sarazinii, mereu în război cu împărăţia grecească, i-au primit bucuroşi şi le-au dat oraşul Tefris, unde şi-au zidit o cetate şi acolo au dat multe lupte cu armatele împăratului. Războiul acesta a ţinut 30 de ani, cu reuşită când de o parte când de alta.
Însă nu toţi şi-au pierdut lumina sfântă! O parte au dus mai departe lumina, au fost unii dintre ei care s-au răspândit prin Arabia, unde au continuat să facă discipoli.
Dar lumina treptat s-a stins, acceptând conducerea împăraţilor şi călăuzirea lor! Astfel, împăratul Constantin Copronimul, către jumătatea secolului al VIII-lea, dusese un mare număr dintre ei în Tracia, şi le dăduse ca reşedinţă oraşul Filipopolis, unul dintre porturile înaintate ale împărăţiei. De acolo învăţăturile lor au pătruns şi s-au răspândit în Europa. S-au răspândit printre bulgari, popor barbar venit de pe malurile Volgăi şi care s-au aşezat pe ţărmurile Dunării. Bulgarii au fost atraşi în parte la ortodoxie, în veacul al IX-lea; alţii se făcuseră mahomedani.
Paulicienii şi-au dus învăţătura printre cei dintâi. Astfel, un sciitor roman, Petru de Sicilia, a scris arhiepiscopului Bulgariei pentru a-l feri de molipsirea paulicienilor. Erau, deci, pretutindeni un popor dispreţuit şi urmărit; lumina lor mai licărea.
În secolul al X-lea, un alt împărat grec a trimis din nou un mare număr de paulicieni, colonişti în văile munţilor Hemus (azi munţii Balcani). De aici s-au răspândit încetul cu încetul în Europa Apuseană, unde adunările lor cunoscute sub mai multe nume au fost urâte şi prigonite de „biserica” romană.
Până când în secolul XI, d.Ch. Domnul a hotârât să de-a lampadarul la alții.
Istoria adunării din sec. XI d.Ch. până la jumătatea sec. XII d.Ch.
În timp ce lumina celor numiţi de vrăşmaşii lor: „paulicieni” se stingea, Dumnezeu ridică un lucrător pe: Otto de Bamberg, supranumit “apostolul Pomeraniei”, care era împotriva botezului la sugari şi a botezat oameni majori prin imersiune, în jurul anului 1124 d.Ch.
Lucrarea a continuat-o ucenicul lui Petru Abelard, numit Petru de Bruys, găsim că a predicat 20 de ani în sudul Franţei, rebotezând populaţia din districtul său. Mărturia sa şi credinţa sa în botezul adulţilor a fost pecetluită când a fost ars pe rug în anul 1126 d.Ch.
Un alt creştin: Arnold de Brescia a fost ars pentru acelaşi motiv în anul 1155 d.Ch., în Italia.
Urmaşii lui au fost numiţi de către duşmani: „arnoldişti”, dar ei nu urmau oamenii, ci ei urmau: cuvântul vieţii care învăţa că cei botezaţi au fost bărbaţi şi femei nu copii (Fapte 8:12-13).
Ei au fost adunarea Domnului prin harul Său, până în sec. XII, apoi ştafeta a fost dată adunării întemeiate de Domnul prin lucrarea lui Pierre Valdès.
Istoria adunării din sec. XII d.Ch. până în sec. XV d.Ch.
Spre sfârşitul secolului al XII-lea e.n., Pierre Valdès (sau Peter Waldo în țările de limbă germană), un negustor bogat din Lyon, a finanţat primele traduceri ale unor părţi din Biblie în diverse dialecte locale ale provensalei, limba naţională vorbită în sudul şi sud-estul Franţei. El a renunţat la afaceri, dăruind cele necesare familiei, și apoi restul cea mai mare parte a averi: săracilor, şi s-a dedicat predicării Evangheliei. Dezgustaţi de clerul corupt, mulţi alţi catolici l-au urmat şi au devenit predicatori itineranţi.
Valdès s-a confruntat curând cu ostilitatea clericilor locali, care l-au convins pe papă să interzică mărturia sa publică. Se spune că răspunsul său a fost: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni“ (compară cu Fapte 5:29). Din cauza persistenţei sale, Waldo a fost excomunicat. Adepţii săi, numiţi valdenzii, sau săracii din Lyon, s-au străduit cu zel să-i urmeze exemplul, predicând doi câte doi în casele oamenilor. Aceasta a avut drept rezultat o rapidă răspândire a învăţăturilor lor în sudul, în estul şi în regiuni din nordul Franţei, precum şi în nordul Italiei.
În principal, ei susţineau întoarcerea la conceptele şi practicile creştinismului timpuriu. Ei respingeau, printre altele, purgatoriul, rugăciunile pentru morţi, închinarea la Maria, rugăciunile la „sfinţi“, adorarea crucii, indulgenţele, euharistia şi botezul nou-născuţilor.
Dar să ne întoarcem la Valdès; el cu un mare număr din ai săi s-a dus mai întâi în Dauphine, în văile Freissimiere, Vallouise şi Valcluson, unde se aflau comunităţi creştine. De acolo mulţi au trecut în văile Piemontului, unde au dus la oameni: Biblia în traducerea lor. Persecuţia a silit pe Valdès să fugă iarăşi; s-a dus în Picardia, apoi în Germania şi în sfârşit în Boemia, mereu ocupat în lucrarea Domnului. În acest loc din urmă îşi sfârşi zilele în pace.
Ei nesocoteau toate ceremoniile, ereziile şi superstiţiile catolice. După cum am văzut mai înainte, ei se întemeiau cu tărie pe Biblie şi erau exemple de viaţă curată, care se deosebea de aceea pe care o ducea tot clerul roman. Minunat lucru, să vezi cum puterea lui Dumnezeu ştie să păstreze de-a lungul secolelor şi în mijlocul sforţărilor neobosite ale vrăjmaşilor înverşunaţi, un şir întreg de martori ai adevărului despărţiţi de întinăciunile aşa-zisei biserici, care era de fapt unealta celui rău.
De prin jumătatea secolului al XII-lea se aflau în multe părţi ale continentului, în Franţa, în Italia, în Spania, în Germania, mici adunări alcătuite în parte din meseriaşi săraci, despărţiţi de catolicism, şi care preţuiau Sfintele Scripturi. Ei îşi spuneau: „creştini”, iar între ei îşi spuneau „fraţi”. Deoarece nu existau Biblii ei memorau pasaje întregi ale Bibliei. Mulţi membri ai adunării puteau recita cărţi întregi ale Bibliei. Ei credeau că Predica de pe munte era cartea de reguli pentru viaţa creştinului. Ei predicau principiul nonrezistenţei şi nu permiteau ca membrii să se judece la tribunalele civile. Ei nu paticipau la conducerea civilă şi nu acceptau posturi lumeşti. Referitor la jurăminte, ei considerau că Christos le intrezicea în mod explicit - Matei 5:34.
Accesul în locurile de distracţie cum ar fi sălile de bal, teatrele, nu era tolerat. Disciplinarea membrilor se făcea în mod general şi strict. Păstorii lor nu erau plătiţi şi majoritatea se ocupa cu agricultura, tâmplăria şi creşterea animalelor. Ordinea în biserică era practicată în simplitate
Ei credeau că botezul nu-I mântuia pe copii, ei credeau că punerea mâinilor trebuia practicată în cazul celor cu adevărat chemaţi şi care erau ordinaţi într-o slujbă.
Citirea indviduală, regulată a Bibliei, închinarea zilnică în familie, serviciile de închinare din adunare şi conferinţele bisericeşti erau printre cele mai apreciate modalităţi de menţinere a vieţii spirituale.
Unde scrie în Biblie , un singur loc că sâmbăta este ziua Domnului?!
Ziua Domnului este ziua Domnului. Punct.
Eu , Ioan, eram în ziua Domnului.
Apocalipsa 1.
D.le varga in biblie scrie ziua1 .....7 nu sambata sau duminica. Numele date sant de la pagani dupa planete etc. Dar ma surprinde logica dv.stra ca puteti crede ca Ioan ucenicul iubit al DOMNULUI a tinut ziua soarelui in loc de Sabatul biblic el evreu. Mare confuzie in mintea unora. El este autorul cartii Apoc.si cand vorbeste de ziua DOMNULUI automat c evreu si ucenic tinea Sabatul. Marcu 2:27.28. Apoc este scrisa inaintea ev.lui (Ioan) deci pana in anul 100 e.n.sau dupa HRISTOS.
Domnul Isus este Domn al Sabatului, iar Domnul a sfințit în veci de veci ziua Sambetei, în Biblia Ortodoxă veti gasi ziua a 7a tradusă ca sâmbătă iar duminică ca fiind ziua 1 a săptămâni
Mancati cu placere din toți pomii din gradina în afara de...
Nu va faceți gusturile în ziua Mea cea sfânta.
De aici le-a venit ideea cu postul.
Mai departe: Isaia 1;10-16 legat de Levitic 23, Numeri 28 și 29
S-au legat și de impreunarea soțului cu sotia. Dacă posteau în Sabat nu aveau voie nici sa se impreuneze.
La unii dumnezeul lor e pântecele, se imbuiba.
Alții nu postesc în Sabat, dar nu se impreuneaza cu nevasta ca e placere/gust.
Sa fie o zi neplăcută cu tot felul de infranari.
Zi de post este Ziua Ispășirii.
La Sărbătoarea Corturilor va reveni Domnul domnilor si Regele regilor.
Crestinii dupa coborirea duhului sfint serbau cina Domnului in prima Zi a saptaminii si nu in ziua sabatului sa nu Mai vorbim de cei dintre neamuri .
Conform Fapte 2:46, frângeau pâinea zilnic, asta datorita numarului crescut de membri pe care biserica ii avea
"Cunoaștem faptele tale Sigismund! "spunea o replică dintr un film celebru.
Cu predica stați bine probabil și cu slujirea, însă cu istoria sau mai bine spus cu interpretarea ei,rămâneți subiectiv.Va rog studiați istoria creștinismului însă in mod științific și obiectiv!Doamne ajută!
"Marea schisma"a reprezentat de fapt punctul de plecare al "rostogolirii bulgarelui"care tras și adunat cu el următoarele :schisme,erezii si apostazii de la DREAPTA CREDINȚĂ SOBORNICEASCA ȘI APOSTOLEASCA! DOAMNE AJUTĂ!
nu mi-e clar daca faceti din sabat o conditie a mantuirii, daca da duceti oamenii in ratacire, conditia mantuirii o gasim in evanghelii si nu are nimic de a face cu ziua 7 sau ziua 1. In rest suntem chemati sa traim in pace si sa ne respectam obiceiurile. Fiti binecuvantati. (Si da. im iaduc aminte cu drag de ziua a de odihna si ma odihnesc in ziua a 1.. daca oi merge in Israel m-oi odihni cu toata lumea in ziua 7)... Hai mai bine sa-L predicam pe Hristos si Invierea!
Noi,propovăduim.Pe, Hristos,cel, răstignit,și,Harul,prin,care,săntem,Mântuiți,
Daca te crezi mantuit , esti pe calea pierzarii
@@vasilestoica6541 mai sânt și de ăștia că tine din păcate
@@vasilestoica6541 atunci tu mergi pe calea pierzări sa fi mântuit? ???
Va indica evanghelia după Ioan acolo spune despre ziua întâi a săptămânii
Adevărat vorbești bazat pe documente, să fii iubit
@@cortan3246 Lucan Elena, un discurs fluviu... Avem cu toții în case noul testament și Biblia 🙏🙏🙏
Pînă la schimbarea zilei de odihnă, de la ziua a șaptea stabilită de către Dumnezeu; ,,Exodul 35:2...", la ziua întîia recomandată de către pretinși ,,creștini", pretinsa biserică ,,creștină" calcă porunca întîi-a și se prezintă cu un fals dumnezeu ,,așa-zisa trinitate" ( expresie inexistentă în Scripturi), în general pretinși creștini nu cunosc pe DUMNEZEUL Scripturilor: ,, Deutoronom 5:6 ; Ioan 17:3 ; 1Corinteni 8:6 și în consecință se închină la bătrînul baal ( supt denumirea actuală de,,trinitatea").
Care e mecanismul prin care sâmbăta e socotită a 7-a zi, iar nu duminica.
Exact sfasiat de n numere de religii presum voi,va stiti voi care😅
Eu am o întrebare de ce nu citiți evanghelia, care spune ,că în prima zi a săptămânii dis-de-dimineață, mironosițele femei au fost la mormânt și vedere îngerească au văzut și sau înspăimântat
Vă rog să-mi spuneți unde scrie in Biblie că prima zi a Creației a fost duminică? Vă mulțumesc!
NU EXISTĂ O ZI IN CARE S- A INCEPUT FACEREA LUMII.IN PRIMUL RÂND LA INCEPUT NU ERA SOARELE,INJURUL CARUIA SĂ SE ÎNVÂRTĂ PĂMÂNTUL 24 DE ORE,SI SĂ FORMEZE O ZI.DECI TOTUL ESTE SIMBOLIC, GENERAL.IMPORTANT ESTE CA TU O ZI PE SĂPTĂMÂNĂ, SA O DEDICI LUI DUMNEZEU . SA NU MUNCESTI NICI TU SI NICI SERVITORII SAU ANIMALELE DE POVARĂ. ESTE O ZI DE ODIHNA A OMULUI.E NORMAL CĂ NU POTI SĂ O IEI CÂND TOTI CEILALTI MUNCESC.IMPORTANT E CA TU SĂ DEDICI ACEA ZII A DOMNULUI, SI SĂ CREZI IN EA.
Vișan Mihaela dta. ai omis un lucru : În care Biblie?
@@UserulFaraNume2023 IN NICI O BIBLIE DIN LUME NU SPUNE CA PRIMA ZI A CREATIEI ERA DUMINICA, PT
CĂ NICI NU EXISTAU ZILE, DIN MOMENT CE NU EXISYA NICI SOARE SI NICI LUNA.SF. PAVEL EXPLICĂ CLAR: UNUL TINE O ZI , ALTUL TINE ALTA,IMPORTANT ESTE CA TU SĂ CREZI IN CEEA CE FACI.
Vă mulțumesc tuturor pentru răspunsuri date.
Nu știu câți eoni reprezintă o zi a Sursei/Constiintei
Domnul Lucian Cristescu spune: ,,Că unii creștini vrând să se separe de iudei au început să țină Duminica". Aceasta este deducția lui nu realitatea. Realitatea este că după înălțarea lui Christos Spiritul Sfânt i-a învățat pe apostoli că vechiul legământ a fost desființat și ca la cruce poruncile vechiului legământ au fost șterse și astfel nu mai trebuia ținut nici un sabat, Pavel învățănd ceea ce a primit prin dezvăluire:(Fraţilor , vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârșie omenească, pentru că n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos.
Galateni 1:11-12) (A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră și ne era potrivnic, și l-a nimicit pironindu-l pe cruce. A dezbrăcat domniile și stăpânirile și le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor prin cruce. Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat,
Coloseni 2:14-16
și, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmășia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El Însuși un singur om nou, făcând astfel pace,
Efeseni 2:15
Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har. Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum.
Romani 6:14-15 )
Deci creștinii din primele secole au început să țină Duminica pentru că așa au fost învățați să se adune in prima zi a săptămânii, și nu au făcut asta de capul lor ci la porunca lui Christos, căci Pavel a învățat ce i-a poruncit Christos și Pavel spune clar că nu mai trebuie ținut nici un sabat și că cine ține Legea se desparte de Christos. Domnul Lucian Christescu omite intenționat sa ia în calcul armonia dintre învățătura lui Pavel cu privire la desfințarea Legii vechi și faptu că creștinii din primele secole nu mai țineau sabatul.
Deci creștinii se adunau să ieie cina în întâia zi a săptămânii. Scriptura e foarte clară cu privire la acest aspect.
(În ziua dintâi a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor și și-a lungit vorbirea până la miezul nopţii.
Faptele Apostolilor 20:7
Cât privește strângerea de ajutoare pentru sfinţi, să faceţi și voi cum am rânduit Bisericilor Galatiei. În ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte, acasă, ce va putea, după câștigul lui, ca să nu se strângă ajutoarele când voi veni eu.
1 Corinteni 16:1-2
În ziua Domnească am fost în Spirit, şi am auzit înapoia mea o voce mare, ca a unei trompete,
Apoc. 1:10).
Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum.
Romani 6:15
Iată ! Din această afirmație a lui Pavel reiese clar că se referea la poruncile vechiului legământ cănd spune că ,,să păcătuim pentru că nu mai suntem sub lege ?" și că dacă nu mai suntem sub lege, sub incidența celor 10 porunci, putem păcătui?
Dar tot el inspirat de Spiritul Sfânt spune: Nu știţi că, dacă vă daţi robi cuiva ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire? Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de DREPTARUL ÎNVĂȚĂTURII PE CARE AȚI PRIMIT-O.
Romani 6:16-17
Adică poruncile Noului legământ, toate poruncile, sfaturile, îndemnurile Scripturilor Creștine, a Noului Testament.
Pai dacă a șters zapisul cu poruncile lui, înseamnă că avem voie sa furăm, sa mințim, sa curvim, nu e asa? Atenție ca zapisul nu e tot una cu cele 10 porunci, Deutoronom 31 cu 26, lângă chivot era zapisul (cartea legii) și în chivot va întreb pe dvs ce era?
@@samsungsmart6270 Moise a stat acolo cu Domnul timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, timp în care n‑a mâncat pâine și n‑a băut apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Exodul 34:28
Cele zece porunci fac parte din primul legământ. Scriptura spune clar.
Evrei 8:7
În adevăr, dacă legământul dintâi ar fi fost fără cusur, n-ar mai fi fost vorba să fie înlocuit cu un al doilea.
Tocmai de aceea Isus este Mijlocitorul unui legământ nou, pentru ca , prin moartea suferită pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub primul legământ, cei chemați să capete făgăduința unei moșteniri veșnice.
Evrei 9:15
Respectă poruncile Noului Legământ (Noul Testament).
Îți dau câteva exemple de porunci ale Noului Legământ: Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia , necurăţia, patima, pofta rea și lăcomia, care este o închinare la idoli. Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmășie, de răutate, de clevetire, de vorbele rușinoase care v-ar putea ieși din gură. Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui, Astfel dar , ca niște aleși ai lui Dumnezeu, sfinţi și preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare. Îngăduiţi-vă unii pe alţii și, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, așa iertaţi-vă și voi. Cuvântul lui Hristos să locuiască din belșug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă și sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești , cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră. Și orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus și mulţumiţi , prin El, lui Dumnezeu Tatăl. Nevestelor , fiţi supuse bărbaţilor voștri, cum se cuvine în Domnul. Bărbaţilor , iubiţi-vă nevestele și nu ţineţi necaz pe ele. Copii , ascultaţi de părinţii voștri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului. Părinţilor , nu întărâtaţi pe copiii voștri, ca să nu-și piardă nădejdea. Robilor , ascultaţi în toate lucrurile pe stăpânii voștri pământești ; nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii care vă temeţi de Domnul. Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,
Coloseni 3:2, 5, 8-9, 12-13, 16-23
Astea sunt doar o parte din poruncile Noului Legământ. Mai vrei să-ți arăt și alte porunci?
În Noul legământ nu s-a poruncit ținerea sabatului, încă Pavel chiar explică de ce nu mai trebuie ținut, și anume pentru că la cruce s-a pus capăt legii vechiului legământ.
A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră și ne era potrivnic, și l-a nimicit pironindu-l pe cruce.A dezbrăcat domniile și stăpânirile și le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor prin cruce. Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat,
Coloseni 2:14,15, 16
Întrebare: cum a dezbrăcat Christos domniile de putere?
Răspuns: Tocmai prin faptul că a sters legea poruncilor de care demonii se foloseau să ii acuze pe oameni și care spunea că blestemat este oricine nu împlinește toate poruncile perfect.
@@samsungsmart6270 Dar poate te gândești că tu respecți legea celor 10 porunci și când calci vreuna apelezi la sângele lui Christos. GREȘIT ! De ce? Pentru că pentru călcările poruncilor vechiului legământ era preoția levitică și ispășirea se face cu sânge de animale. Când Dumnezeu a dat cele 10 porunci a dat și preoția levitică și sistemul de jertfe. Cele 10 porunci au venit la pachet cu preoția și sistemul de jertfe. Nu merge să fi sub cele 10 porunci, legea vechiului legământ dar să ți se ierte păcatele cu sângele lui Christos. Să lăsăm Biblia să vorbească: Dacă dar desăvârșirea ar fi fost cu putinţă prin preoţia leviţilor - căci sub preoţia aceasta a primit poporul Legea - ce nevoie mai era să se ridice un alt preot „după rânduiala lui Melhisedec”, și nu după rânduiala lui Aaron? Pentru că, odată schimbată preoţia, trebuia numaidecât să aibă loc și o schimbare a Legii. În adevăr, Acela despre care sunt zise aceste lucruri face parte dintr-o altă seminţie, din care nimeni n-a slujit altarului. Căci este vădit că Domnul nostru a ieșit din Iuda, seminţie despre care Moise n-a zis nimic cu privire la preoţie.
Evrei 7:11-14
Dar, acum, Hristos a căpătat o slujbă cu atât mai înaltă, cu cât legământul al cărui Mijlocitor este El e mai bun, căci este așezat pe făgăduinţe mai bune. În adevăr, dacă legământul dintâi ar fi fost fără cusur, n-ar mai fi fost vorba să fie înlocuit cu un al doilea. Prin faptul că zice : „Un nou legământ”, a mărturisit că cel dintâi este vechi, iar ce este vechi, ce a îmbătrânit, este aproape de pieire.
Evrei 8:6-7, 13
Și tocmai de aceea este El Mijlocitorul unui legământ nou, pentru ca , prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub legământul dintâi, cei ce au fost chemaţi să capete veșnica moștenire care le-a fost făgăduită. De aceea și întâiul legământ n-a fost sfinţit fără sânge. Și, într-adevăr, Moise, după ce a rostit înaintea întregului norod toate poruncile Legii, a luat sânge de viţei și de ţapi, cu apă, lână stacojie și isop, a stropit cartea și tot norodul și a zis: „Acesta este sângele legământului care a poruncit Dumnezeu să fie făcut cu voi.”
Evrei 9:15, 18-20
Deci iată! ,,prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub legământul dintâi" evreii care au fost în legământul dintâi cu Dumnezeu au fost răscumpărați din abaterile făcute în vechiul legământ dar apoi ei nu au mai continuat să fie în vechiul legământ, sub legea celor 10 porunci și sub blestemul lor ci au devenit ai lui Christos, sub legea lui Christos, legea Noului Legământ:
Nu știţi, fraţilor - căci vorbesc unor oameni care cunosc Legea - că Legea are stăpânire asupra omului câtă vreme trăiește el? Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei câtă vreme trăiește el, dar, dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului ei. Dacă, deci, când îi trăiește bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă, dar, dacă-i moare bărbatul, este dezlegată de Lege, așa că nu mai este preacurvă dacă se mărită după altul. Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, și voi aţi murit în ce privește Legea, ca să fiţi ai Altuia, adică ai Celui ce a înviat din morţi, și aceasta, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. Căci, când trăiam sub firea noastră pământească, patimile păcatelor, aţâţate de Lege, lucrau în mădularele noastre și ne făceau să aducem roade pentru moarte. Dar acum, am fost izbăviţi de Lege și suntem morţi faţă de Legea aceasta, care ne ţinea robi, pentru ca să slujim lui Dumnezeu într-un duh nou, iar nu după vechea slovă.
Romani 7:1-6
@@flaviusflavius643 Și domnul HRISTOS la crucea desființat zapisul cu poruncile lui,se specifică în v. t.că MOISE a primit porunca să scrie într-o carte toate legile ceremonieale și so pună alături de kivot, nu în kivot pentru că acolo erau cele 10porunci porunci pe două table de piatră numite LEGĂMÎNTUL lui DUMNEZEU cu omul (deutronom 4cu 13)ai zis să lăsăm BIBLIA să ne spună. Vechiul legămînt scris pe table de piatră, adică cele 10porunci, IEREMIA în capitolul 31cu 31la 35 denumește acest vechi legamînt, înoit adică aceleași 10 porunci dar de data asta nu mai este scrise pe table de piatră ci pe inimi de carne și mai mult decît atît,ne dă asigurarea că DUMNEZEU A ZIS EU VOI FI DUMNEZEUL LOR ȘI EI VOR FI POPORUL MIEU. Atît de orbi spirituali să fim să nu vedem și să înțelegem acest lucru atît de simplu?? Mergem mai departe să lăsăm BIBLIA să ne spună (așa ai zis)în noul testament apostolul PAVEL spune în evrei 8cu 10 tot despre noul legămînt de care a vorbit IEREMIA și dă și EL aceeasi asigurare că DUMNEZEU A ZIS EU VOI FI DUMNEZEUL LOR ȘI EI VOR FI POPORUL MIEU adică cei care păzesc cele 10porunci. A-ți găsit undeva scris că aceiași asigurare DUMNEZEU dă și acelora care serbează altă zi?? Mergem mai departe să lăsăm BIBLIA să ne spună PAVEL a vorbit despre acest nou legămînt după ce domnul HRISTOS a înviat și sa înălțat la cer. Mai mult decît atît,EL întemeiază biserică în Roma și le spune creștinilor de-a colo că cei ce nu au lege vor fi judecați fără lege (deci nu vor scăpa)ier celor ce au avut legea și n-au înplinito vor fi judecați după lege (nici ei nu scapă de pedeapsă) legea dacă doar auzim de ia și no înplinim nu vom fi socotiți neprihăniți (adică credincioși) ci neprihăniți înaintea lui DUMNEZEU vor fi socotiți cei care a înplinit legea, bun dar dacă sunt socotiți neprihăniți înaintea lui DUMNEZEU ce se va întîmpla cînd va veni DOMNUL HRISTOS pe nori cerului cu ei?? După cum a-ți zis să lăsăm BIBLIA să ne spună. Mergem în MATEI 7 cu 23 sunt direct cuvintele domnului HRISTOS care spune: Atunci le voi spune curat: Adevărat vă spun că nu vă cunosc, plecați de la mine toți cei care ați lucrat FĂRĂ DE. Despre care lege este vorba aici că la cruce le-ați desființat pe toate. Cu regret vă spun că nu a-ți înțeles un lucru foarte important, DUMNEZEU a lăsat BIBLIA pentru mîntuirea noastră și după BIBLIE și după lege va fi judecată toată lumea. Și încă un lucru foarte important DUMNEZEU nu a forțat, nu forțează, și nici nu va forța mintea omului să creadă,ci a lăsat liber omul să aleagă. Într-o altă ordine de idei sțiți că se tot vorbea de cîte uni că adventiști vorbește de un decret duminical??și că nu scrie în BIBLIE?? Ei bine căutați pe iutub și veți vedea că toți conducători de stat au semnat înpreună cu papa despre încălzirea globală și subtil zice că trebuie dată o LEGE CA TOATĂ LUMEA SĂ ȚINĂ DUMINICA CA ZI DE ODIHNĂ și să lăsăm planeta să se odihnească(cititorule opreștete puțin și meditează dacă am dreptate sau nu și verifică cu BIBLIA)Toți cei interesați căutați pe iutub și veți găsi această cuvîntare a papei francisc care vreți publicați număr de whatsapp și vă transmit ce se vorbește la nivel mondieal. Vă mulțumesc, să aveți o seară plăcută.
Este adevarat ca Iisus a inviat in prima zi a saptaminii?(pe care noi o numim ziua Domnului)Este adevarat ca Iisus este Dumnezeu?Este adevarat ca sf Pavel spune ca daca Cristos nu a inviat in zadar este credinta noastra.?Cum puteau crestinii sa treaca peste aceasta zi fara sa nu o sarbatoreasca?Fraza asta ca,Cristos este Domn si al sabatului parca ma intareste.Ce a facut biserica catolica va raspunde,dar radacinile crestinismului sint ortodoxe(adevarat a schiopatat de multe ori si este cotaminat de analfabetism,dar sa imvatam.sa respectam adevarul.
I8h
Sambata trebuie respectata dar asa cum legea veche ramane ca o umbra fata de legea noua in care Duminica a inviat iisus.Oare la cata minte aveti asta va e strain?Imparatul Constantin a primit credinta si a vazut semnul crucii pe cer de ce distortionati istoria.Pacat!
Sfintiti sabatele simbetele mele că să știți că eu sunt Domnul Dumnezeul vostru pecetea sigiliul lui dumnezeu peste oameni care sfințesc acesta zi și se odihnesc o alta zi de închinare a pus-o Papa profetul mincinos in frăție cu diavolul înșelătorul lumi că să-i duci necinste lui dumnezeu ferice de bărbatul căruia dumnezeu nu-i socotește păcatul pentru că a crezut în el adică sabat simbata și cinstești nu va încredeți in fii oamenilor în care nu exista mîntuire doar în fiul lui dumnezeu Hristos lumina lumii și împărat al împăraților și domn al domnilor și mintuitorul oamenilor
Ascultandu-va pe dvs. alaaturat altor informatii ddin alte surse am multeneddumeriri /intrebari legate de credinta, religii, crestinism alaturi de alte conventii / convingeri religioase.
Istoria religiilor se adanceste in cea a omenirii si evolueaza direct proportional cu mintea omului si evolutia sprituala care au influentat negresit religiile si crestinismul interpretat, adaugat, omis, indepartat, completat. De ce este nevoie dde interpretare care denatureaza mesajul si-l subiectiveaza in functie de convingerile celui care-o face ?
Cine a scris biblia? Am vazut o versiune in care implicati erau cercetatori istorici e mai multe nationalitati, cum ca ar fi produsul unui invatat evreu de la curtea unui imparat roman (Tatal) si succesiunea la tron (fiul). Acesta, dedicat imparatului a compus cartea sfanta (devenita biblia) incluzand istoria poporului iudeu devansata cu 40 de ani asa-fel ca atunci cand fiul va urma la tron sa para o implinire a prorocirilor.
Am ceva rezerva la expresia des formulata "Domnul a zis" sau "Domnul, tatal fiului" ce par axiome ca-n matematica ce nu trebuiesc demonstrate.
Personal cred ca intregile invataturi religioase, biblice, evanghelice sunt un cumul de conventii menite sa oferet atat un suport emotional, spiritual si conduita celor multi si dezorientati dar mai ales, o constrangere a mintii omului tinut in chingile cartii sfinte, a dogmelor, prelatilor, papilor, preotilor, evanghelistilor, s.m.d.
Marele castig al omului il reprezinta morala crestina, intelegerea iubirii, a iertarii izvorate ddin viata lui Isus Cristos, rastignit pentru convingerile lui si nu numai.
Cel mai mare castig al zilelor noastre este dreptul omului la alegere religioasa, spirituala dar si ateismului.
In Dreapta noastra credinta stim asa.Miercuri este zi de post,IISUS a fost vandut,Vineri a fost crucificat,e zi de post.Duminica a inviat,i mare de sarbatoare.Te intreb Domnule Pastor.Ce treaba avem noi cu legea evreeasca?
Traditie, traditie si iarasi "sfanta" traditie...
Aceeasi ignoranta milenara!
Apropos, Iisus a fost evreu, asa pt cultura ta generala.
Iar Dumnezeu insusi s a odihnit de lucrarea pe care o facuse si o zidise la creatiune, in ziua a saptea, adica sambata(zi pe care si ortodoxia o recunoaste ca fiind a saptea de cativa ani incoace).
Deci n are nici o treaba cu iudaismul.
Daca ai citi Sfanta Scriptura si nu te ai mai uita in gura prelatilor "dreptei credinte" Dumnezeu ti ar deschide ochii!
Sa nu omori, sa nu minți, sa nu preacurvesti….. Și astea sunt legi evreeiești?
Păi dacă Sabatul, care a fost invenția lui Dumnezeu la crearea lumii, e chestiune evreiască, pentru ce țineți voi ortodocșii și catolicii Paștele, care nu e altceva decât ziua națională de independență a evreilor, sărbătoarea eliberării lor din robia egipteană?!!!
Cine iudaizează literalmente? Adventiștii, că țin o sărbătoare în cinstea Creatorului sau ortodocșii și catolicii care sărbătoresc cu adevărat o sărbătoare pur evreiască precum Paștele?
Nu mai amintesc că în Noul Testament sărbătorirea Paștelui, pentru creștini, a încetat odată cu jertfirea Lui Isus Hristos. Dar asta e deja prea mult pentru tine.
Când vine vorba de biblie, nu-s alții mai rătăciți decât ortodocșii și catolicii. Totuși pretind a avea "dreapta credință"!
Vai de ea de credinţă, că e orice, numai dreaptă nu e!
@@annatenie4606 deci, o sărbătoare totalmente ne'biblică.
Apropo, nu-ți strică ceva mai multă gramatică în scriere. Dă bine la citire...!
@@sf3207 ȘI dacă avea mai multă gramatică sărbătoarea devenea biblică?? Sau nu a-ți mai găsit răspuns??
Nai, vorbit,de, Hristos, care, prin, jertfa,lui.ne,măntuieste,.numai, istorie
Eu,sânt, adevărata,vita.Tatal,Vieru, voi, mlădițele,,tu,ce,esti
Suna foarte clar: o zi din 7 sa o dedici odihnei, dupa cum a facut Domnul.
Sa te incurci in denumirile unor zile, denumiri pe care nici Carte Sfanta (in Geneza) nu le mentioneaza, au numai numere, este penibil.
ESENTA RAMANE CA DUPA 6 ZILE DE LUCRU, IN ZIUA A 7-A TREBUIE SA TE ODIHNESTI.
Aceasta porunca are un profund caracter etic deoarece ii oprea pe STAPANII HAPSANI sa-si exploateze robii si animalele dincolo de limita suportabilului.
E drept ca inteleptii acelei vremi, cei care au intocmit scriptura, nu au stabilit si durata zilei de lucru. Ar fi fost prea mult pentru acele vremuri... Oricum, Orientul era inaintea Occidentului.
De ce te ai facut pastor?
Isus a fost intre bat daca El este si raspunsul lui afost orbii vad schiopii merg iar saracilor li se predica sabatul! Felicitari pt .smereniape care ai sinu esti ca duduia si printeda csre Pute..!
Sandu maftei
Adriana Popa
Daca nu ai vizionat expunerea prof.Cristescu, ci doar ai intrat pe canalul asta sa elucubrezi clisee stiute de toata crestinatatea esti doar o ignoranta.
Daca in schimb ai urmarit ce a spus omu' asta si ai ramas la aceeasi parere, atunci esti .... cum vrei tu!
hai ca stiu si astia istorie si teologie cum stiu eu fizica cuantica :)))))))))
Lucian Cristescu vrea să insufle ideea că Sabatul ar fi valabil şi astăzi pentru Biserică şi că cineva ar fi schimbat zilele între ele, total fals! Biblia menţionează cu subiect şi predicat că primii creştini dintre neamuri se adunau în prima zi a săptămânii, iar Duminica pentru creştini nu reprezintă o zi de Sabat. Dar vă invit să citim ce are de spus Biblia în acest sens:
Testamentul pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi desfiinţat, aşa ca făgăduinţa să fie nimicită de Legea venită după patru sute treizeci de ani. Căci dacă moştenirea ar veni din Lege, nu mai vine din făgăduinţă; şi Dumnezeu printr-o făgăduinţă a dat-o lui Avraam - Galateni 3:17,18.
Legea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină Sămânţa (adică Cristos), căreia Îi fusese făcută făgăduinţa; şi a fost dată prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor - Galateni 3:19.
În aceste condiţii: Legea mozaică mai este valabilă? Nu! De ce nu mai este valabilă legea mozaică? Păi textul o spune foarte clar: Legea a fost ADĂUGATĂ! Care lege, legea ceremonială? NU! Ci legea în ansamblul ei. Şi la ce a fost adăugată? Legea mozaică a fost adăugată la făgăduinţa pe care a făcut-o Dumnezeu lui Avraam, din cauza calcărilor de lege. Asta demonstrează că Avraam nu a avut habar de legea pe care a dat-o Dumnezeu lui Moise, de vreme ce ea a fost ADĂUGATĂ după 430 de ani de la moartea sa. Şi cât a ţinut această lege? Legea mozaică (Sabat, alimentaţie etc), conform textului biblic, a ţinut de la darea ei, PÂNĂ CÂND avea să vină CRISTOS! Şi Pavel continuă:
Legea (mozaică) ne-a fost un îndrumător spre Cristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă. După ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta - Galateni 3:24,25.
În Noul Legământ odată schimbată preoţia trebuia numaidecât schimbată şi legea mozaică (vezi Evrei 7:12), legea vechiului testament:
Legea Duhului de viață în Cristos Isus (legea noului legământ) m-a izbăvit de legea păcatului și a morții (legea mozaică) - Romani 8:2.
Conform dogmei adventiste: oare legea CEREMONIALĂ a fost legea păcatului şi a morţii sau legea MORALĂ??? Legea morală bineînţeles! Aşadar, Legea Duhului de viață în Cristos Isus, adica legea noului legământ, ne-a scapat, de legea păcatului și a morții, adica ne-a salvat/ izbăvit de legea mozaică cu tot ce cuprinde ea: Sabat, alimentaţia, stilul de viata lucrurile formale etc.
Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții (Legea Lui Cristos) - Ioan 13:34.
Legea Lui Cristos este legea desăvârşirii, legea slobozeniei (LEGEA LIBERTĂŢii), ori legea vechiului testament este comparată de către Pavel ca pe un jug al robiei (vezi Galatei 5:1). Comportamentul creştin trece dincolo de ascultarea formală a Legii, gen Sabat, alimentaţie etc. Împlinirea Legii se referă la o viaţă de dragoste autentică faţă de oameni, Roada Duhului, roada faptelor în dragoste, NU LEGALISM: Voi păziți zile, luni, vremuri și ani - Galateni 4:10.
Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie (libertate). Numai nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste. Căci toată Legea (mozaică) se cuprinde într-o singură poruncă: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi - Galateni 5:13,14.
Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos - Galateni 6:2.
Cand Isus Christos era pe pamant ,s-a inchinat tatalui conform sabatului dat lui Moise . Ceea ce facem noi azi este sa ne inchinam in acord cu leagea papei Grigore din anul 1582 . de ce acest fapt nu este recunoscut ????Foarte simplu , trebuie sa acceptam ca suntem gresiti , iar pentru un adventist sa ii ceri sa accepte ca Sambata este un Sabat fals este cum ai cere Evreilor sa admita ca Isus a fost Messiah . Conferinta generala stie acest fapt si esti responsabil de faptul ca sustii minciuni si continui sa tii oamenii in intuneric . Misiunea noastra nu este de a crea imagine de mucho predicatori CI DE A PREDICA ADEVARUL CREATORULUI, nu am spus adevarul doctrinal Adventist . BISERICA ADVENTISTA STIE DIN ANUL 1939 CA SAMBATA NU ESTE SABATUL BIBLIC
Daca stii tu, ilumineaza-ma. Daca nu stie nimeni, atunci Dumnezeu nu va trage la raspundere pe nimeni pentru ca nu stiu care a fost Sabatul acum 2000 de ani
Faptul ca pretindem ca știm tot despre adevăratul sabat este banal . Suntem una dintre cea mai babilonica biserica protestanta , de ce ? Conferința generală știe ca sabatul biblic era bazat pe calendarul luni solar ( vezi Is 66:23) iar angajații ei ( pastorii) predica un adevar imaginar , deconectat de istorie , biblie, astronomie cât și de cronologie.
Sâmbătă nu a fost , nu este și nici nu va fii Sabatul biblic.
Întregul mesaj profetic interpretat de aceasta biserica este bazat pe calendarul luni solar ( Gen 1:24) dar sabatul este identificat pe calendarul Gregorian , de ce aceasta eroare ?? Suntem ca o femeie cu doi bărbați , suntem Compromiși și falși iar cineva trebuie sa aibă curajul in a înțelege adevarul
Cred ca a sosit momentul zguduiri , ( cernerii) in Adventism
Nu cred ca vom primii sigiliul Creatorului atâta timp cât ne închinăm lui Saturn
Nu am înțeles argumentul tau
D.le G.H.aduceti argumente Biblice in ceeace sustineti. Cine va opreste sa va inchinati in alta zi si nu in Sabat? Santeti liber. De unde atata durere pt.un cult crestin care gaseste ca este bine sa se inchine in Sabat (Sambata).?
Cu urechele veti auzi si nu veti intelege Nu intelegeti nimic dl Lucian ar trebui sa cunoasteti ca imparatul Constantin nea deschis drumul spre CRESTINiSM Explicatia dvs nu are nici o logica Ar trebui sa il venerati pe el si mama lui la fel cum facem si noi
Dl.Lucian e Prof. In teologie iar tu esti un/o ignorant/a!
Explicatiile lui n au nici o logica pe un creier spalat bine si cultivat cu "sfanta traditie", asa ca al tau.
Lucrurile prezentate de dumnealui nu tin de logica ci sunt adevaruri pe care le inveti si la istorie in clasele primare.
Pentru cei ce au citit Sfanta Scriptura, ce spune dumnealui are chiar ff mult sens!
Domnule pastor vă apreciez in special cărțile, pe care le citesc cu plăcere dar aici nu aveți dreptate. Ați început să spuneți că Dumnezeu a ales să vorbească să se releve unui popor. In cartea Exod 31:12-18 este scris clar că Sabatul este o poruncă doar pentru copiii lui Israel. Vezi verset 17.
Să-l venerăm pe Constantin și pe mămica lui?!!!
Pe bune! Să moară costel, că asta e tare rău...!!!
@@duncaelena8697 Marcu 2:27-28 VDC
Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul, pentru Sabat; așa că Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului.”