CERCETĂRI DE TEREN - CĂUTAREA MORMÂNTULUI FRAȚILOR ȘUȘMAN (TRANIȘU, JUD. CLUJ / 27 Oct. 2013)

Imagini din timpul uneia din mai multele cercetări de teren efectuate de mine începând din anul 2010 în zona satului Tranișu, comuna Poieni, județul Cluj, pentru obținerea de informații care să ajute la descoperirea locului unde au fost îngropate trupurile carbonizate ale fraților TOADER și AVISALON ȘUȘMAN, doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut împreună Ecaterina și Teodor Șușman din Răchițele. În această periegheză, făcută în ziua de 27 octombrie 2013, am fost însoțit de d-nul Ioan Pașcalău, originar din Tranișu, un contemporan al tragicelor evenimente petrecute pe acele locuri în iarna anului 1958.
* Material din Arhiva video personală (neprelucrat) / Durată: 3,37 de minute.
În august 1948, Securitatea a încercat arestarea lui Teodor Şuşman senior şi a altor apropiaţi, însă mulţi dintre cei vizaţi au reuşit atunci să fugă şi să se ascundă. De atunci se poate vorbi de constituirea unui grup armat de rezistenţă anticomunistă, condus de Teodor Şuşman, care în anii următori a activat în zona Munţilor Vlădeasa din Apuseni. Grupul de partizani a fost alcătuit din mai multe persoane, între care şi cei doi fraţi amintiți. Teodor Şuşman a murit în 15 decembrie 1951, iar ultimii rezistenţi din cadrul grupului au fost cei doi fii ai săi, care au fost suprimaţi abia în anul 1958.
Uciderea lui Toader (n.1923) şi Avisalon (n.1928) a avut loc în ziua de 2 februarie 1958, ca urmare a unei acţiuni întreprinse împotriva lor de către organele represive ale statului. În această acţiune, pregătită şi organizată în urma unei îndelungate activităţi informative, au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum şi trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floreşti, de lângă Cluj. Cei doi fraţi se aflau atunci în satul Tranişu, fiind adăpostiţi în gospodăria familiei lui Romul Florea, care se afla pe Dealul Mincii. Conform documentelor Securităţii, echipa care a acţionat în teren a fost condusă de maiorul Ioan Moraru, acesta fiind atunci locţiitorul şefului Direcţiei Regionale de Securitate. Efectivele au fost transportate în teren cu şapte camioane şi turisme, acestea fiind lăsate la o distanţă apreciabilă de sat pentru a se realiza surprinderea obiectivului, continuarea deplasării trupelor fiind făcută apoi pe jos. În jurul orei 5,30 gospodăria a fost înconjurată şi blocată, în acel moment partizanii aflându-se în podul grajdului. Au fost anchetaţi toţi membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuată o percheziţie generală a locuinţei şi anexelor gospodăreşti. În jurul orei 8,30 s-a trecut la o nouă verificare a podului grajdului, când s-a dispus ca tot fânul aflat acolo să fie dat jos. În momentul când echipa destinată să execute această operaţiune a ajuns în gura podului, aceasta a fost întâmpinată cu foc de armă. A urmat apoi un schimb de focuri care a durat aproximativ două ore, în acest timp o echipă de asalt încercând în mai multe rânduri să pătrundă în grajd, însă de fiecare dată fără succes. În scop de intimidare şi pentru a se forţa predarea celor doi, s-a dat foc la o căpiţă de fân aflată în spatele grajdului, moment în care cele câteva capete de vite au fost scoase afară. Alte încercări de pătrundere în grajd au fost din nou respinse. În această situaţie, s-a ordonat incendierea unui colţ al grajdului şi încercarea unei noi pătrunderi în interior, respinse şi de această dată. Grajdul a fost cuprins în scurt timp de flăcări, iar din interior riposta armată a încetat pentru totdeauna. A doua zi, în 3 februarie, cadavrele carbonizate ale lui Toader şi Avisalon au fost recuperate dintre resturile fumegânde şi aşezate lângă grajdul care a ars în totalitate. Documentele oficiale vorbesc despre identificarea cadavelor în prezenţa unui procuror şi de efectuarea unei aşa-zise autopsii, care a stabilit că „bandiţii au ars de vii”. Unele mărturii susțin că victimele au fost lovite şi de gloanţe. Cadavrele arse au fost expuse timp de șapte zile lângă casa familiei Florea pentru a putea fi văzute de localnici. Au fost apoi înhumate superficial într-o groapă comună, săpată de soldaţi undeva într-o pădure din apropierea gospodăriei. Locul unde zac rămășițele celor doi a fost căutat în două rânduri prin săpături de echipa arheologică de la IICCMER, în iulie 2011 și august 2014, însă fără a fi descoperit.