Zorile, Bocetul și Cântecul Bradului

Zorile (fragment)
Domnica Trop, Lia Popescu, Teodora Vucescu
Vârfu’ Cucuiovii, com. Izverna, jud. Mehedinți
Bocet la ginere (fragment)
Maria Trandafir
Stăneşti, Baia de Aramă, jud. Mehedinți
Cântecul Bradului (fragment)
Maria Chirculescu, Oara Stănciulescu, Maria V. Albu
Runcu, jud. Gorj
Înregistrare și fotografii: Ion Minoiu, septembrie 2001
În Oltenia, repertoriul ce ține de îngroparea omului avea un loc special și a fost clasificat în două categorii: cântece rituale și bocete. Cântecele ceremoniale erau socotite de etnomuzicologi a fi reprezentantele ,,straturilor vechi” și erau legate de momente determinate ale ritualului îngropării. În fiecare sat, repertoriul respectiv era cântat de un grup de trei sau cinci femei, care se specializau în acest gen.
1) Primul eșantion propus în montajul de mai sus este un cântec adresat Zorilor, ființe-surori supuse Soarelui, în mitologia românească.
2) Perceput de etnomuzicologul Constantin Brăiloiu ca o revărsare melodică de jale și de durere, vechiul obicei al bocitului morților încă supraviețuia în România rurală (uneori, chiar și în cea urbană), la începutul acestui mileniu.
3) Cântecul Bradului - cules la Runcu, în Gorj, sat cercetat de ,,Echipele regale” în anii ’30 ai secolului trecut. Versurile trimit către o veche credință, care vede bradul ca pe simbolul omului în univers. Bradul nu-l întovărășește pe om doar în moarte, ci apare și pe la nunți sau cu alte ocazii. Pe această înregistrare, Maria Chirculescu (foto copertă) demonstrează o practică arhaică de cântare în grup. Fiind cea mai vârstnică, începe fraza muzicală singură, apoi celelalte femei i se alătură. Ea a fost înregistrată în tinerețe de însuși Brăiloiu, căruia în 2001 încă îi spunea ,,Studentul”, chiar și după trecerea a 63 de ani de la întâlnirea lor. În amintirea ei, acesta rămăsese un tânăr… Mi-a arătat casa din sat în care marele cercetător a locuit pe perioada culegerilor și mi-a povestit mai multe detalii ,,spumoase” (de culise) din vremea respectivă. Acestea însă, cu altă ocazie.
Zorile (“At Dawn” - funeral ritual, excerpt)
Domnica Trop, Lia Popescu, Teodora Vucescu - voice
Vârfu’ Cucuiovii hamlet, Izverna village, Mehedinți county
Bocet (Lament for a Son-in-Law)
Maria Trandafir - voice
Stăneşti village, Baia de Aramă, Mehedinți county
Cântecul Bradului (The “Fir-Tree” - funeral ritual, excerpt)
Maria Chirculescu (informant of Brăiloiu),
Oara Stănciulescu, Maria V. Albu - voice,
Runcu village, Gorj county
Audio recording & photos: Ion Minoiu, September 2001
The funeral repertoire has a special place in Oltenia and can be classified into two categories: ritual songs and laments. The ceremonial songs represented the oldest folkloric strata, and were linked to certain determined sequences in the funeral ritual. At the beginning of the third Millennium funeral songs were to be found only in Oltenia. In each village they were sung by a group of three or five women who specialised in this genre.
1) The first excerpt on this recording is a Funeral Song from Mehedinţi county addressed to the “Dawn-Sisters” (mythical beings subordinated to the Sun).
2) Defined by Brăiloiu as “a melodic overflow of sorrow” the old custom of singing laments for the dead still survives in rural (and sometimes even urban) Romania. In this Lament the woman mourner improvises her dirge in prose or rough-and-ready verse as the words and tune come to her. In her outpouring of grief the mourner still conforms to a highly developed artistic tradition.
3) The “Fir-Tree” song comes from the village of Runcu in Gorj county - an area thoroughly investigated by ethnomusicologist Constantin Brăiloiu in the 1930s. Like other ritual songs this one has lost its initial meaning but there is an ancient belief that the fir-tree is a metaphor for man in the universe. Besides accompanying man in death the fir tree also appears at weddings and on other occasions. Archaic practices of group singing are demonstrated by the first singer starting the phrase alone and then the others joining in.
#domnicatrop #oltenia #traditional

[@folklore-ionminoiu]

Zorile (fragment)
Domnica Trop, Lia Popescu, Teodora Vucescu
Vârfu’ Cucuiovii, com. Izverna, jud. Mehedinți
Bocet la ginere (fragment)
Maria Trandafir
Stăneşti, Baia de Aramă, jud. Mehedinți
Cântecul Bradului (fragment)
Maria Chirculescu, Oara Stănciulescu, Maria V. Albu
Runcu, jud. Gorj
Înregistrare și fotografii: Ion Minoiu, septembrie 2001

[@cristytmcanalulcufolclor]

Foarte frumos! 🙏 Doamne ajută!😇