„Revoluția terapiei medicamentoase în cardiologie”, temă de cercetare în cardiologie

„Revoluția terapiei medicamentoase în cardiologie”, temă de cercetare-dezvoltare și inovare în cardiologie
Marți, 6 februarie 2024, în Aula Carol I, situată la Etajul 2 al Palatului Camerei de Comerț și Industrie București, a avut loc cea de-a patra ediție a conferinței cu tema „Cercetare și inovare în sănătate”.
Evenimentul a fost unul dedicat profesioniștilor din sistemul medical - spitale, farmacii, producători de medicamente, companii producătoare de echipamente de profil, laboratoare medicale, instituții de învățământ din sector, entități care fac cercetare medicală, rețelei naționale de medici de familie, precum și actualilor sau viitorilor pacienți.
Din partea Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” a participat Col. medic Conf. univ. dr. Alice Munteanu, Şeful Centrului de Boli Cardiovasculare care a prezentat tema de cercetare-dezvoltare și inovare în cardiologie cu titlul „Revoluția terapiei medicamentoase în cardiologie”.
Lucrarea atinge trei subiecte de interes pentru managementul terapeutic al pacientului cu afecțiuni cardiovasculare și anume aplicarea studiilor de biologie moleculară în cardiologie, implementarea de noi tratamente și proceduri pentru operaționalizarea conceptelor din domeniul medicinei personalizată. Este binecunoscut faptul că, bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul adulților la nivel european - conduc la 36% din toate decesele la nivel UE, afectând 60 de milioane de persoane. Aproximativ 20% din toate decesele premature (înainte de 65 de ani) în UE sunt cauzate de BCV. Contrar opiniei publice, bolile cardiovasculare nu pot fi prevenite doar prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Bagajul genetic individual joacă, de asemenea, un rol important. Cu toate acestea, spre deosebire de cancer, unde testarea genetică este mai răspândită, în BCV aceasta nu se efectuează de rutină. Recent, 12 organizații internaționale au semnat și trimis o declarație comună către UE pentru inițializarea dezvoltării unui Plan european de BCV.
În anul 2021, o echipă de specialiști din cadrul Centrului de secvențiere genomică de la Baylor College of Medicine (BCM), în colaborare cu experți în cardiologie, au condus un studiu pilot pentru a evalua utilitatea testării genetice în clinicile ambulatorii de cardiologie. Studiul a făcut parte dintr-o inițiativă mai largă de implementare a cardiologiei de precizie. Rezultatele au demonstrat că testarea genetică a influențat cursul tratamentului la o treime dintre pacienți. Astfel, informațiile despre genele unei persoane ar putea reprezenta un element-cheie în implementarea strategiei timpurie de tratament cardiovascular.
Contrar percepției publice, bolile cardiovasculare nu pot fi prevenite întotdeauna prin stilul de viață. Multe afecțiuni cardiovasculare sunt ereditare, unele pot fi cauzate sau agravate de alte afecțiuni cronice sau de tratamentele lor, iar altele pot fi exacerbate din cauza îmbătrânirii (povara bolilor crește pe măsură ce populația Europei îmbătrânește (în 2040, peste 150 de milioane de europeni vor avea peste 65 de ani). Un exemplu important de afecțiune cardiovasculară ereditară este Hipercolesterolemia Familială. Se estimează că 1 din 250 de persoane din lume are HF (forma heterozigotă), iar 90% dintre persoanele cu HF nu sunt diagnosticate. Bărbații care suferă de această boală au un risc mai mare cu 50% decât restul populației de a suferi un infarct miocardic până la vârsta de 50 de ani. Un studiu din 2020 demonstra fezabilitatea programelor de screening genetic populațional pentru a detecta HF. Screeningul în cascadă, o metodă țintită de screening, este recomandat de principalele organizații la nivel mondial - World Health Organisation (WHO), American Heart Association (AHA), Centers for Disease Control and Prevention (CDC).
Evenimentul ”Cercetare și inovare în sănătate” și-a propus să realizeze o radiografie exactă a sectorului medical și să prezinte obiectivele și țintele pentru următorii ani. Conferința a reunit factori decizionali din administrația centrală, manageri ai instituțiilor publice de profil, întreprinzători, consultanți de specialitate, furnizori de echipamente și medicamente, asociații, presă de specialitate etc.