Frumoasa mea din Rai - Mugur Kreiss, 2020
Vložit
- čas přidán 17. 11. 2020
- De doi ani, Mama mea nu mai e. Nu știu ce să fac cu atâta durere, așa că o transform cum mă pricep.
Luni la rând am scris, am tăiat, am rescris și am tăiat din nou, am adăugat, am eliminat și am pus la loc muzică, vorbe. Am îmbinat lacrimi cu umbre și cu lumini, care au format în mintea mea imagini. Totul cu încăpățânarea de a crea un dar pentru ea.
Mi-e dor de tine în fiecare clipă, Mama mea dragă! - Hudba
De cate ori ascult plâng 😪❤️🙏😪❤️🙏😪❤️🙏
Doamna Kreiss a fost un exemplu pentru mine. A văzut naivitatea din mine, poate pe undeva și ignoranța în care am trăit (pe atunci aveam în jur de 30 de ani). Odată pe lună (așa îmi era meseria) eram invitată în casă de părinții tăi și primeam o porție de "cizelare". Discret, discret ... asemeni unui sculptor care modelează cu o daltă subțire.
Mi-aș dori să știe că am reușit.🥀
Ascult din nou cu lacrimi in ochi 😪
O emoție foarte puternica ai reușit să transmiți dle MK!
Nu pot să cred ce voce specială aveti!!! Va asteptam pe scenă. O voce și un talent deosebit.
Amazing Mugur.
You transport me to a world
with hope and new beginnings.
Thank you.
În dans se adună îngerii din rai, când cu dragoste si dor, mamei dumneavoastră îi cântați! 🤗😇🙏
... te ascult și plâng ... !!!
Inima iese spre atâta durere și sensibilitate. Va doresc sa ajungeți la liniștea și împăcarea interioară, cu toate ca sant goluri care nu pot fi înlocuite niciodata in viata unui om; timpul însă alina oarecum...🙏😥❤
Suflet frumos! Ne bucuri cu tot ce postezi.
Ne încântă sensibilitatea ta, frumusețea care se vede ,care se aude,care se citește în tot ce faci...
Mult succes in continuare,OM BUN și LUMINOS!
Superb!😥
Offf, nuuuu! Îmi pare rău! De acolo de sus ,te privește și te va veghea!
Îmi pare foarte rău!😰Îngerii sunt lângă dânsa și o lumină veșnică ii stă alături!😰😰
Imi pare rau !
Iertare pentru un răspuns atât de lung...Dar...
Nu am știut...a fost absolut un șoc pentru mine. Dar acum știu că ați învins: ca o asemenea durere să poată fi strigată într-un cântec atât de sensibil, atât de delicat- copilăresc, atât de rugător, înseamnă că ați depășit acel zid de separare al morții; din nou v-a ajutat ceea ce de la Dumnezeu aveți, talentul. De n-ar fi fost așa, de n-ați fi strigat de dor, știu că sufletul vi s-ar fi făcut o noapte atât de adâncă încât v-ar fi sufocat. Poate că ați mai auzit că în ortodoxie se consideră că sunt două biserici: cei care au plecat sunt "biserica triumfătoare", iar noi, cei care am rămas și mergem, după puteri, înainte, suntem "biserica luptătoare". Ei, cei dragi, acolo sunt. Cu timpul, când inima își ascute organul vederii, veți avea bucuria să simțiți că ea, mama dumneavoastră, este chiar lângă dumneavoastră, peste tot, așa cum Dumnezeu este peste tot, cu noi. Murind, ei asta fac, cei dragi ai noștri, se îndumnezeiesc, devin o parte din...viața ce ne înconjoară. Căutarea lor, aflarea lor, este același lucru cu aflarea, simțirea prezenței lui Dumnezeu. Nu o căutați în tristețe, în disperare, în energia rece a obiectelor...o veți simți mai aproape în bucurie, în căldura și în frumusețea zilei, în iubire și în râs. Dialogați cu ea atunci și veți vedea cum veți primi răspunsuri...
Știu, fac asta. A fost greu tare să ajung aici. Sunt doar un copil rămas fără mama. Durerea a trebuit să fie transformată în ceva...
@@TheMugurk ❤