Liviu Vasilică - Iancu Jianu © 🇲🇩 🇺🇸 🇷🇺 🇪🇦 🇱🇺 🇼🇫 🇸🇯 🇨🇭 🇪🇺
Vložit
- čas přidán 12. 09. 2024
- Daca va placut... dati like, daca nu... lasati o nota explicativa.
Iancu Jianu e singurul haiduc de viţă nobilă din Oltenia. Documentele de arhivă demonstrează că Jienii au fost un mare neam boieresc, cu ramificaţii în mai multe judeţe ale ţării, mai ales în cele din dreapta Oltului - Dolj, Gorj, Mehedinţi, Romanaţi şi Vâlcea - care, din punct de vedere administrativ, formau Oltenia. Născut în familia lui Costache Jianu, el a mai avut încă trei fraţi: Amza, Dumitrache şi Mihalache, Iancu fiind al treilea fiu. Din neamul Jienilor, el este singurul care şi-a înscris numele în istoria şi conştiinţa neamului nostru, căruia i-a împletit cununa nemuririi, pe car nici o putere pământească n-o dăruieşte mai cu rost decât el. Despre adolescenţa şi copilăria lui Iancu Jianu există puţine informaţii. Memorialistul Ion Ghica notează că Iancu Jianu a fost crescut lângă plugari, cu caii şi cu puşca; vara la munca câmpului, iarna la urşi şi la capre negre; ajunsese de o dibăcie vestită în călărie şi în vânătoare; încăleca fără a pune piciorul în scară, nici mâna pe coama calului şi băga glonţul prin verigă de inel. Iancu Jianu a trăit asemenea altor fii de boieri de rangul al treilea.
Şi-a petrecut anii copilăriei şi ai adolescenţei printre ţărani şi fii de ţărani care lucrau proprietăţile Jienilor sau ale altor boieri. Astfel a avut posibilitatea de a cunoaşte modul de viaţă şi de muncă, bucuriile şi, mai ales, necazurile ţărănimii. Aceasta explică, în parte, dragostea pentru ţărănime, sprijinirea luptei acesteia pentru emancipare socială şi naţională. În Caracal, pe lângă Biserica Domnească din localitate, a funcţionat mulţi ani prima şcoală publică din capitala judeţului Romanaţi întru luminarea şi învăţarea tinerilor dintr-acel oraş şi judeţ. Ca şi alţi fii de orăşeni-boieri, neguţători sau alte categorii sociale, Iancu Jianu, după toate probabilităţile, a învăţat carte la şcoala de pe lângă Biserica Domnească. După cum afirmă Petre Pandrea, el învăţase chiar limbile slavonă şi greacă. îl va folosi, la 1821, Tudor Vladimirescu în calitate de diplomat. Fără îndoială, motivele haiduciei lui Iancu Jianu nu au fost generate de sărăcie deoarece el deţinea mai multe moşii, fiind un mic boier. Deşi de origine boierească, Iancu Jianu s-a apropiat de cei mulţi şi obidiţi, situându-se deasupra intereselor clasei din care provenea, susţinând doleanţele celor săraci prin mijloace care sfidau legea şi autoritatea, declară doctor în istorie Dana Roxana Nicula, coordonatorul Muzeului Romanaţiului din Caracal.
Declanşând lupta împotriva regimului fanariot, prin anii 1809-1810, numai în decurs de trei luni, ceata lui Jianu a atacat şi jefuit atâţia boieri, neguţători şi arendaşi încât nimeni nu mai îndrăznea să mai iasă afară din casă
ianu şi tovarăşii lui cooperau cu o altă puternică ceată haiducească comandată de căpitanul Scarlat Fărcăşanu. Prima acţiune în care s-a implicat ceata lui Iancu Jianu a constat în călcarea unui arendaş grec de la Brâncoveni. Până la sfârşitul anului 1812, cetele comandate de Jianu şi Fărcăşanu pedepsiseră un mare număr de boieri, arendaşi, neguţători şi alte persoane înstărite din Romanaţi. Constatând cu îngrijorare că cetele haiduceşti trecuseră la acţiuni de amploare în toată ţara, îndeosebi în provincia de la vest de Olt, unde cele mai primejdioase cete erau cele conduse de Iancu Jianu şi Scarlat Fărcăşanu, stăpânirea a iniţiat măsuri drastice pentru urmărirea şi prinderea acestora. Măsurile iniţiate nu au rămas fără urmări: în cursul lunii decembrie 1812, Iancu Jianu şi ceilalţi oameni din ceata sa au fost prinşi de poteră şi întemniţaţi la închisoarea isprăvnicatului din Caracal, apoi au fost trimişi la Bucureşti.
Iancu Jianu a obţinut iertarea lui vodă Ioan Gheorghe Caragea, iar, la 2 octombrie 1813, domnitorul îi acordă boierului-haiduc rangul boieresc de al doilea mare pitar. La scurt timp, ispravnicul judeţului Romanaţi i-a încredinţat lui Iancu Jianu o dregătorie pe plan local, aceea de zapciu de plasă. Nu rămâne în această funcţie pentru mult timp şi reia lupta, însă, în 1815, este prins, judecat şi condamnat la muncă silnică la ocna Telega, de unde a reuşit să evadeze împreună cu tovarăşii săi. În anul 1817, Jianu este iarăşi prins şi condamnat la moarte prin spânzurătoare.
Potrivit obiceiului pământului, dacă un tânăr boier era condamnat la moarte prin spânzurătoare şi nu săvârşise fapte de omor, el putea fi amnistiat dacă o tânără din aceeaşi clasă socială cu el îl lua de soţ. Fraţii haiducului intervin pe lângă domnitor să schimbe decizia pedepsei. De asemenea, intervin pe lângă Sultana Gălăşescu, domnişoară din anturajul domniţei Ralu, fiica lui Caragea Vodă, pentru a-l cere pe Iancu în căsătorie, ceea ce îi oferea haiducului posibilitatea de a scăpa de pedeapsa cu moartea. Sultana Gălăşescu obţine iertarea lui Iancu
Am ascultat aceasta melodie de mai multe ori. Nu ma satur. Îmi fierbe singele în mine. Ma bucur ca sunt român. Acest Liviu Vasilica e un haiduc al cintecul ui popular românesc.
Are o voce inconfundabila.
Toate melodiile lui îmi plac.
Dumnezeu să-l ierte și să-l mintuiasca.
De la un român din Țara Bârsei, vă iubesc fraților!
Glorie eternă Liviu Vasilică!
O interpretare unica a unei piese haiducesti atat de autentice. Nimeni altcineva n-ar fi putut-o interpreta de aceasta maniera, punandu-i in valoare tot ce se putea
Dumnezeu să-i aibă în paza Lui ,pe Liviu Vasilică și Adrian Pintea !
Un roman de legenda! La fel si Liviu Vasilica ce a reinviat folclorul romanesc autentic.
Sunt mandru ca sunt roman, ca sunt si jumate teleormanean si-i dau slava Domnului sa ocroteasca neamul nostru !!!
Vai, vai, voi astia crescuti intre betoane, cei mai mandri sunteti ma voi ma, mai ales cand va ganditi la bunicii de la tara, patetic...
@@ragman2623 Bunici sunt si la oras sa stii. Sau crezi ca sunt doar taranoi care le stiu pe toate, taranoii care ne-au bagat la betoane bunicii pentru o pereche de cizme? Mai dute-n pla noastra, securistule! Cat despre astia de la tara, tot din cauza voastra au ajuns asa.. nu era ograda fara animale, hambare si pivnita. Dar deh, padurea si uscaturile. Sau Ti-ai mai schimbat parerea in ultimul an?
în Țara Românească haiducii au început să se organizeze militărește, sub conducerea lui Iancu Jianu. După mai multe incursiuni de urmărire și pedepsire dincolo de Dunăre, oltenii incendiază Vidinul și Plevna, dar și raiaua turcească de la Turnu Măgurele - se spune că însuși Jianu aruncă în aer moscheea locală. În 1809 are loc marea confruntare dintre cele două tabere, când Ianu Jianu îi scoate un ochi cu iataganul adversarului său. Astfel, Osman Pazvantoğlu devine Pazvante Chioru’.
Despre Iancu Jianu se spunea că era iubit de femei, că avea câte o ibovnică în fiecare sat din Oltenia. În folclor, literatură, dramaturgie şi în cinematografie, figura sa a fost idealizată, fiind prezentat drept un bărbat chipeş, înalt, vânjos şi frumos, aşa cum îi stătea bine unui haiduc. Prin 1870-1871, după ce se jucase în Caracal piesa “Iancu Jianu”, în interpretarea actorilor Teatrului Naţional din Craiova, Fană (Ştefan) Jianu, nepotul haiducului - surprins de figura actorului care îl interpreta pe Jianu - a afirmat: “Bine aţi jucat, dar Iancu Jianu din piesa voastră e altul, nu este cel adevărat. Cel adevărat nu era frumos (…), era scund, cu părul şi mustăţile roşii şi ciupit de vărsat. De ce aţi făcut pe nenea Iancu aşa de frumos?”. Memorialistul Ion Ghica l-a văzut pe haiduc la conacul tatălui său de la Ghergani în 1829 şi i-a făcut un portret veridic: “... un om scurt, îndesat, ras şi cu mustaţă deasă şi scurtă; îmbrăcămintea lui: dulamă, pantaloni şi scurteică; pe cap - şapcă peste fes, la brău pistoale şi un cuţit cu prăsele de os şi cu puşca în cumpănă în mâna dreaptă”. Indiferent de modul cum şi-a trăit viaţa, cum a arătat el în realitate fizic sau câte ibovnice a avut, cert este că, pentru oraşul Caracal, haiducul Iancu Jianu reprezintă o adevărată emblemă. Casa acestuia rămâne cea mai veche din oraş
tinypic.com/view.php?pic=28cn878&s=9#.V7oBczXoc2w
Taică-meu in primărie
Avea dreptul ca să intre cu căciula-n cap,
Obicei de pă moşie,
De la moşii şi strămosii mei păstrat.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpaţi
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Port caciula pe-o ureche
Şi acasă, şi la nunta, şi la oi
Dupa datina straveche
Moştenită şi păstrată şi pă la noi.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpati
Aata e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Unii zic sa-mi iau căciula, jos din cap,
Spunand adesea ca nu-s civilizat,
Poate vor s-o ţâu în mână, să mă aplec,
Ca sa ma laude că m-am integrat
Da’, bă vecine, hai la mine,
Te primesc cum pot mai bine
Dar de căciula mea nu te lega
C-asta e căciula mea, îi a mea si nu-i a ta
Că-i obicei din daci lăsat.
Cin’ nu crede să să ducă, la columnă
Să să uite, şi-o vedea
Sabia încovoiata, arcul, scutul şi căciula
Orice dac le-a avea.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpati
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Mai copchile, ia sama ghine
Ca să ducă obiceiul, cănd or creşte ai tai copchii,
O inima vitează în tine
Sus pa frunte o căciulă ca un dar s-o ţîï.
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpaţi
Asta e căciula mea
Şi o port cum se purta,
Că-i obicei din daci lăsat!
„în Țara Românească haiducii au început să se organizeze militărește, sub conducerea lui Iancu Jianu. După mai multe incursiuni de urmărire și pedepsire dincolo de Dunăre, oltenii incendiază Vidinul și Plevna, dar și raiaua turcească de la Turnu Măgurele - se spune că însuși Jianu aruncă în aer moscheea locală. În 1809 are loc marea confruntare dintre cele două tabere, când Ianu Jianu îi scoate un ochi cu iataganul adversarului său. Astfel, Osman Pazvantoğlu devine Pazvante Chioru’.”
Dzeu sa l ai e lângă El. Este unitatea poporului roman.
dumnezeu sa-L IERTE
Te iubesc Liviu Vasilica
Cum o fi,,cum n o fi,,si liviu ,si iancu ,,au fost oameni adevarati,,ca ei mar rar,,oameni.Pupi.
a fost un as al cintecului Teleormanean un urma lui nu poate calca nimeni a avut un har dumnezeu sa aiba in paza
nicolae danescu
Coman Cosmin .
E bine sa Nu se poate Folsi la un preț de funcționare al lui Dinamo a fost scris pe o pagina de Facebook în care Nu se Merita văzut pe Facebook?Sau E Tot ce am făcut pentru Țară în România de Azi?
a fost un as al cintecului Teleormanean un urma lui nu poate calca nimeni a avut un har dumnezeu sa aiba in paza
5
6
G