![Media TV Cimișlia](/img/default-banner.jpg)
- 3 202
- 4 049 990
Media TV Cimișlia
Romania
Registrace 2. 11. 2008
CUM DEZVOLTĂM ECONOMIA LOCALĂ p2
CUM DEZVOLTĂM ECONOMIA LOCALĂ
ABC-ul Dezvoltării Economice Locale - DEL -Ghenadie Ivascenco, expert economic PNUD PRIM
ABC-ul Dezvoltării Economice Locale - DEL -Ghenadie Ivascenco, expert economic PNUD PRIM
zhlédnutí: 13
Video
CUM DEZVOLTĂM ECONOMIA LOCALĂ
zhlédnutí 73Před 2 hodinami
CUM DEZVOLTĂM ECONOMIA LOCALĂ Silvia Strelciuc, facilitator PNUD PRIM Informarea participanților privind progresul implementării proiectelor PNUD PRIM în cadrul afacerelor membre ale Clusterului ovi-caprin Cimișlia-Basarabeasca Vasile Sidor, director Cluster ovi-caprin Cimișlia-Basarabeasca ABC-ul Dezvoltării Economice Locale - DEL Ghenadie Ivascenco, expert economic PNUD PRIM ABC-ul Dezvoltări...
Cupa orasului Cimislia la lupte libere 2024 p3
zhlédnutí 232Před 4 hodinami
Cupa orasului Cimislia la lupte libere 2024 p3
Cupa orasului Cimislia la lupte libere 2024 p2
zhlédnutí 280Před 4 hodinami
Cupa orasului Cimislia la lupte libere 2024 p2
Cupa orasului Cimislia la lupte libere 2024 p1
zhlédnutí 310Před 4 hodinami
Cupa orasului Cimislia la lupte libere 2024 p1
Recunoste bancnotele la virsta de 100 de ani
zhlédnutí 304Před 19 hodinami
La virsta de 100 de ani cunoaste inca bancnotele Mătușa Elena Damian din satul Sagaidac, raionul Cimișlia, născută la 14 ianuarie 1924, a rotungit vârsta de 100 de ani. Cu acest prilej, președintele raionului Cimișlia Andrian Talmaci, i-a înmânat din partea CR Cimișlia un ajutor bănesc. Mătușa Ileana a muncit toată viața în gospodăria agricolă, inclusiv 14 ani -în brigada de tutun, spune fiica ...
Casa muzeu a artistului Tudor Ungureanu din Straseni
zhlédnutí 196Před 14 dny
Casa muzeu a artistului Tudor Ungureanu din Straseni
Anunt - sanctiune CA pentru Media TV (Tăria sonoră)
zhlédnutí 71Před 14 dny
„Consiliul Audiovizualului a sancționat cu amendă în mărime de 6.000 de lei, serviciul media audiovizual de televiziune „Media TV”, pentru încălcarea prevederilor art. 63 alin. (6) din Codul serviciilor media audiovizuale, potrivit căruia: „Furnizorii de servicii media au obligația de a uniformiza nivelul sunetului între comunicările comerciale audiovizuale, nivelul sunetului între programele a...
Vizita de studiu in Straseni experienta bugetarea participativa AO Dezvoltare prin implicare
zhlédnutí 74Před 14 dny
Vizita de studiu in Straseni privind experiența bugetară participativa organizată de AO Dezvoltare prin implicare din or.Cimislia. Această activitate a fost organizată în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener pr...
6 iulie 1949 - Valul II de deportari din Moldova Comemorare la Cimislia.
zhlédnutí 836Před 14 dny
6 iulie 1949 Valul II de deportari din Moldova Comemorare la Cimislia
Cimislia 404 ani
zhlédnutí 180Před 14 dny
Cimislia 404 ani - Expozitie de tablouri inspirate din Cimislia de către pictori din mai multe țări (în cadrul Taberelor de creație).
Iovu Bivol Ar fi implinit 76 de ani
zhlédnutí 231Před 14 dny
La 3 iulie 2024, Iovu Bivol, fost Președinte al raionului Cimișlia, ar fi implinit 76 de ani... Un grup de colegi, prieteni, rude, i-au adus un omagiu celui care a fost Iovu Bivol - au depus flori la placa comemorativă de la Scara Prahovei din or.Cimișlia.
Evaluarea incluziunii pe piata muncii a grupurilor vulnerabile din raionul Cimislia p2
zhlédnutí 100Před 14 dny
Asociația Obștească „Pro Cimișlia”, în calitate de beneficiar, împreună cu partenerii săi, Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”, a desfășurat o masa rotundă, organizată în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europea...
Evaluarea incluziunii pe piata muncii a grupurilor vulnerabile din raionul Cimislia p1
zhlédnutí 90Před 21 dnem
Asociația Obștească „Pro Cimișlia”, în calitate de beneficiar, împreună cu partenerii săi, Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), AO Institutum Virtutes Civilis (IVC) și Fundația „Friedrich Ebert”, a desfășurat o masa rotundă, organizată în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europea...
Festivalul Ion Popusoi Cimislia 2024 p3
zhlédnutí 470Před 21 dnem
Festivalul Ion Popusoi Cimislia 2024 p3
Festivalul Ion Popusoi Cimislia 2024 p2
zhlédnutí 581Před 21 dnem
Festivalul Ion Popusoi Cimislia 2024 p2
Festivalul Ion Popusoi Cimislia 2024 p1
zhlédnutí 607Před 21 dnem
Festivalul Ion Popusoi Cimislia 2024 p1
Ziua Portului Popular la Cimislia 2024
zhlédnutí 312Před 21 dnem
Ziua Portului Popular la Cimislia 2024
Ziua Nationala Portului Popular la Cimislia p3
zhlédnutí 436Před 21 dnem
Ziua Nationala Portului Popular la Cimislia p3
28 iunie 1940- zi de doliu pentru basarabeni
zhlédnutí 428Před 21 dnem
28 iunie 1940- zi de doliu pentru basarabeni
Hramul satului Costangalia 24 iunie 2024
zhlédnutí 907Před 21 dnem
Hramul satului Costangalia 24 iunie 2024
Expozitie ale mesterilor populari din satul Costangalia
zhlédnutí 1KPřed 21 dnem
Expozitie ale mesterilor populari din satul Costangalia
Semnarea Acordului colaborare Javgur R.Moldova- satul Yankovo,com. Smyadovo, judetul Shumen,Bulgaria
zhlédnutí 598Před 28 dny
Semnarea Acordului colaborare Javgur R.Moldova- satul Yankovo,com. Smyadovo, judetul Shumen,Bulgaria
Finala fotbal raion Cimislia - Cupa Satelor 2024
zhlédnutí 948Před měsícem
Finala fotbal raion Cimislia - Cupa Satelor 2024
Dumnezeu să vă bine cuvinteze să aveți putere de muncă cătare frumos cîntați felicitări maistre
Bravi bravi bravi. ❤
Majoritatatea moldovenilor nu se vor numit niciodata romanii pentru moldoveni este o injosire sa te numesti roman este o rusine mare sa te numesti roman ar inseamna ca te numesti in cinstea imperiului roman in cinstea cotropitorilor din imperiul roman! Moldovenii sunt getii liberi si se mindresc cu asta pentru moldoveni este o injosire sa te numesti roman ar trebui sa uiti de mostenirea dacilor! Imperiul roman a cucerit numai o mica bucata din dacia 16 % si nu au putut in asa scurt timp sai asemileze pe daci si mai ales pe geti, pe teritoriile ambelor Moldove nu au ajuns cei din imperiul roman si moldovenii din ambele Moldove genetic nu au nimic comun cu italienii moldovenii si 80 %romani sunt frati cu popoarele slavone. Si limba moldoveneasca este mama limbii romanesti sau mai precis sunt limbi surori dar nu este o limba cum sunt rusa - belorusa sau cum este turca - azeirbaidjana(gagauza) sau austriaca - germana asa sunt limba moldoveneasca - romana limbi asemanatoare dar nui o limba! Sunt sute de cuvinte care nu le inteleg moldovenii fantina - put, harbuz-pepene, picheri - bibelici, pepini-castraveti, mil-namol, Zamos - pepene galben si asa sunt sute de cuvinte stergar-prosob.... «Faţă de săracul dialect muntean, limba (…) moldovanului este pe o treaptă superioară. Bine observat într-un moment de echilibru, graiul moldovenesc, prin moliciunea tonurilor sale, e de la sine artistic. Un Neculce, un Creangă în Muntenia sînt mai greu aşteptat… Într-un cuvînt: sevele limbii vin mai ales din Moldova» (G.Călinescu). Încă o dată insistăm asupra adevărurilor menţionate anterior: «Dezbătînd problema epocii în care începe literatura romînă contemporană, istoria noastră literară în mai multe şedinţe sub preşedinţia acad. M.Sadoveanu, Consiliul ştiinţific al Institutului de Lingvistică din Bucureşti a stabilit, că, atît sub raportul conţinutului de idei cît şi ca limbă, literatura noastră contemporană începe în prima jumătate a secolului al XIX-lea cu scriitorii grupaţi în jurul revistei Dacia literară. În centrul lor se situează M.Kogălniceanu, V.Alecsandri, Al.Russo, C.Negruzzi» - toţi moldoveni, care s-au născut în Moldova, au început a vorbi şi a scrie în dulcea limbă moldovenească. «Limba folosită de aceşti scriitori s-a impus ca limbă a literaturii noastre contemporane, fiindcă are la bază izvorul viu al graiului popular». Din Moldova, evident! La Congresul VIII de cercetări romanice (Florenţa) faimosul lingvist italian Carlo Tagliavini a demonstrat că «rumîn» cu sens etnic, Rumînia «ţară» nu reflectă starea de conştiinţă a populaţiei sud-carpatice pînă la jumătatea secolului XIX. Şi «rumîn» cu sens etnic, şi Rumînia «ţară» sînt rezultate ale străduinţelor elitei şi propagandei valahe - ale istoricilor, filologilor, politicienilor. «Rumîn» (etnonim), ca şi «Romînia» de astăzi, sînt construcţii recente de origine savantă». În continuare C.Tagliavini reamintea lingviştilor- romanişti, adunaţi la congres: «… Denumirea limba moldovenească nu este o descoperire contemporană; limba moldovenească este o continuare a filonului literaturii vechi moldoveneşti, care, în legătură cu despărţirea politică a Basarabiei, nu a participat la procesul de unificare a limbii romîne, ce s-a încheiat în secolul XIX».1 Referindu-se, pe aceeaşi pagină, la denumirea limbii moldovenilor: moldovenească, молдавский, C.Tagliavini precizează: «Dar nici denumirea nu este o noutate (în istorie şi în lingvistică - V.S.), pentru că folosirea cuvîntului «молдавский» în limba rusă şi «moldovenesc» în limba romînă pentru limba uzuală şi scrisă întotdeauna s-au folosit în Basarabia». Nu numai în «Basarabia», ci în întreaga Moldovă din Carpaţi pînă dincolo de Nistru de-a lungul a 700 de ani! «Lingviştii, de altfel, ştiu (cu excepţia celor romîni! - V.S.), că una şi aceeaşi limbă în diferite condiţii istorice, politice şi administrative poate căpăta treptat un anumit caracter de sine stătător, de pildă, flamanda şi olandeza». Sau moldoveneasca - glotonim certificat în veacul XIII! şi «romînească» - glotonim impus propagandistic în secolul XIX… Despre limba moldovenilor s-au scris studii filologice: Despre limba noastră moldovenească de Gr.Ureche (1635); Despre limba moldovenească de Miron Costin (1677); Despre limba moldovenilor şi Despre literele moldovenilor de D.Cantemir (1716)… În limba moldovenească avem primul act oficial scris la 1571. Din 1581 avem primul Lexicon moldovenesc (Catastihul mănăstirii Galata). Primul dicţionar moldovenesc multilingv a fost alcătuit de N.Milescu Spataru în 1672. La 1719 italianul Silvestro Amelio alcătuieşte Vocabulario italiano-moldavo. Din Valahia, în această perioadă, nu avem nimic scris despre vreo limbă valahă. Şi mai puţin despre vreo careva «limbă romînă». Nu puteau moldovenii să rămînă muţi vreo 500 de ani pînă s-ar fi «deşteptat» rumînii ca să le spună cum să-şi numească limba maternă!
Вреу сэ асист ла ун кончерт
Диферите дансурь, аш вре сэ штиу денумиря?
Мэй Оамень Бунь ши класс, высший пилотаж.
Fie'n veci sa dainuiaca vita noastra romaneasca
N'au bani, le trebuie sa caute nod in papura
Veșnica lor pomenire!
Preotul , cred ca este din mitropolia Basarabiei
Sa audă moldovenii ce au pățit bunei lor din partea celor pe care i-ați hrănit zeci de ani și care cu nesimțire continua a nu învață limba de stat
Ееееей вой кэтаць нод ын папурэ че ну авець ку-че вэ окупа? Ну ретрэиць ромыну ва гэси де лукру. Яка аештя ыс оамень господарь, ши мунческ сэрачий дин греу, ынтокмай ау инвитат ши преутул ка-се Ле май ушурезе лупу. Мэй вэ липсеште Аша кыте ун бичь пе спате ши Ла лукру путорилор.янка уйтацивэ Ла ей пын-н аний 1990 лё плэкут яр Акум ынторк насу, кум аць ФОСТ враги народа Аша вець рэмыне.
De ce nu spuneti nimic de ce urjii au facut turcii pe pamintul Moldovei atitea ani in sir ,ca luau ostatece fetele din Moldova ,de romini care ingropau de vii evreii ,mama mea a fost martor la aceste cosmaruri ,pentru ca jandarmii romini ii scoteau cu sila pe toti ,sa baje frica in sateni si sa nu i ascunda pe evrei ,dar ei totusi riscau si ii ascundeau Cei care au fost deportati o mare parte au facut acolo familii ,altii sau intors inapoi asa ca nu vorbiti atita si ne manipulati cu deportarile ,au fost nelejiuiri si la Americani in chite razboae sint implicati ,ce ei nu sint agresori?
vizirmaria......jigodie sovietică!
Așa ceva nu se uită
❤🙏🙏🙏😢😢😢😢😢😢🌹🌹🌹🌹 ❤️ mulțumim frumos, pentru ka nu să măi pomenit aceste persoane *E O ISTORIE ADEVĂRATĂ ,KARE NU NE SA PERMIS DELOC POMENITĂ* ❤❤🙏🙏🙏🙏🙏
Azi avem cei ce ne fac nu bine ticăloșii cootropitorii mai duc politica fasizmului de la cremlin🇲🇩🇲🇩🇲🇩🇲🇩🇲🇩
Glorie eroilor moldoveni - romani si moarte dusmanilor sovetici stalinisti !
FELICITARI CIMISLIA ❤❤❤🎉🎉🎉
O sărbătoare de neuitat și multă bucurie
Coco krasavcik💪💪
Bravo CIMISLIA ❤🎉❤🎉❤🎉
Cimislia ❤🎉❤🎉❤🎉
I .Popusoi .💥💥💥💯
CIMISLIA 1 ❤❤❤🎉
CIMISLIA SUPER. 🎉🎉🎉❤❤❤
Cotropitorii russi și deportarea mii de persoane în Siberia azi trădătorii duc politica ucigașului putin
Ultimul Domn care a vorbit de la minutul 27 are dreptate,din păcate politicieni fug de adevăr, Dumnezeu să binecuvânteze Moldova
Bravo ,Cimislia, bravo!
Observație: România nu a confirmat niciodată oficial cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord; în 1940 a fost o retragere temporară - până când s-a putut opune cu sorți de izbândă (adică un an mai târziu, în 1941). La fel a făcut și Ștefan cel Mare, deseori. Când a bătut turcii la Vaslui, el întâi s-a retras până în inima Moldovei, până i-au venit ajutoare de la unguri și poloni; și de abea apoi a lovit. Tot Ștefan i-a bătut pe poloni la Codrii Cosminului după ce fusese nevoit să-i lase să umble prin tot nordul țării, să atace Suceava, să ia pradă etc; iar la Cosmin i-a lovit când deja polonii se întorceau acasă. Tot așa și România în 1940 a încasat lovitura dar a contra-atacat în 1941. Din păcate, URSS a fost o nucă prea tare. Doamna de la minutul 22:00 are dreptate: România niciodată nu a abandonat Basarabia, și asta s-a văzut și din anii 90 până acum - cu multe ajutoare acordate deși economic avea destule nevoi interne.
Felicitări
Trăiască România
Datorita la Romani sinteti asa de frumosi si Bogati ???
Românii suntem noi, moldovenii. Citește istoria din letopisețele noastre vechi moldovenești, nu din manualele sovietice mincinoase! La Grigore Ureche, Miron Costin, Cantemir, Milescu Spătaru, Varlaam, Dosoftei etc - noi numai români ne numim, ca neam. La fel - în documentele Principatului Moldova. La fel - în documentele oficiale ale imperiului rus (înainte ca rușii să devină interesați să ocupe acest pământ; apoi ei au cotit-o cum că noi am fi moldoveni, chipurile altceva decât români).
Succes 🍀 Basarabia în UE 🇪🇺 🇦🇩 pentru DEZVOLTARE , DEMOCRAȚIE , LIBERALISM , NEATÂRNARE !!!
Chear daca numai cunosc copii,tinereii,dar Am privit cu mare placere,foarte frumos,oameni si copii frumosi.Sa fiti sanatosi,din suflet va doresc binecuvintare si pace...Va ubesc consatenii mei scumpi.❤❤
Foarte frumos,sa fiti sanatosi ,si o sarbatoare fericita.
мир и всичко най-добро
Bravo la toți care au participat.
Am privit cu mult drag tot filmuletul din satul Costangalia, si am ramas foarte impresionata de toate lucrarile facute cu multa maestrie si dradoste de doamnele si domnitele acestui sat. Sant din Selemet, unde recent s,a petrecut o sarbatoare I PROSOP, unde au venit mai oaspeti si am vazut multe lucruri confectionate manual. Felicitari si complimente organizatorilor.
Kommer du att du ❤❤mulțumesc Iuliana LiaM
Cu Adevarat Un Spectacol Indimenticabil! Felicitari Plaiesi,Minunati Va Iubesc Si Va Ador!👏✨️❤️✨️❤️✨️
Felicitari Maestre,Sunteti Tare Minunat,Si La Cantat Si La Jucat,Nu-i Altul Ca D-voastra Aveti O Voce Inegalabila! 👏✨️✨️✨️🌟✨️✨️✨️
Felicitari Plaiesi Pentru Frumosul Ce-l Aduceti Tuturor,Cu Frumoasele Cantece,Tot Un Drag Si Dor Autentic Folclor! 👏🎉✨️🎉✨️🎉💗🎉✨️🎉✨️🎉🎉🎉
Felicitari Maestre,Pentru Frumoasele Cuvinte Adresate! Respect Si Admiratie!👏🎉🎉🎉✨️✨️✨️🎉🎉🎉
Rîsu-n capu mesîi, pozor.
Pizza Iuliana LiaM Hja jag har en liten stund sen ska vi ta det på något sätt 😂det är inte hemma så jag har fått in pengarna för att du är intresserad så kan ❤mulțumesc frumos și nu va supărați pe ea și pe noi la fel va fi mai vesel jag har ❤❤❤❤❤❤❤❤
Piazza Iuliana LiaM Hja ❤❤❤
D.Primar mereu cu zimbetul pe buze .Mult sicces
SÃ traiasca prosopul in Selemet mult succes si unire intre oameni.
Bravo Selemet asa so tineti.
Ku ce kef JUCAȚI ȘI KANTATI KAD MOR MIII DE KOPII ,,,asa aparati PACA , 😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢.navei inima an voi ,,,,😢😢😢
Ce aveți cu Plăieșii.Nu sunt ei devină ca mor atâția copii, si ei au inimă bună în ei au sufletul curat
Re-Venirea noastră la Normalitate - Re-Unirea firească cu România Mare europeană, cea dela 27 Martie 1918 !